Dinamo – Inter 2-1 (Cupa Campionilor, 1 decembrie 1965)

Dinamo – Inter 2-1
Cupa Campionilor, manșa tur – 1 decembrie, 1965

După ce în sezonul 1964/95 de Cupa Campionilor Europeni, Dinamo era eliminată cu 7-0 la general de Inter (0-1 și 6-0), ghinionul avea să repete în următoarea ediție, dinamoviștii întâlnindu-i din nou pe italieni. De această dată, dubla a fost mult mai echilibrată, Dinamo reușind chiar o victorie mare la București, scor 2-1.

Meciul s-a jucat pe Stadionul 23 August sub privirile a peste 20.000 de spectatori pe 1 decembrie 1965. Italienii deschideau scorul în minutul 12 prin Peiró. Echipa antrenată de Angelo Niculescu are să întoarcă scorul de pe tabelă prin Constantin Frățilă în minutul 26 și Ion Haidu în minutul 51.

Începutul meciului a fost marcat de o controversă. În minutul 12, Peiró a deschis scorul pentru Inter, însă golul a fost înscris dintr-o poziție clară de ofsaid, neobservată de arbitrul elvețian Karl Keller. Această decizie eronată putea să demoralizeze echipa noastră, dar dinamoviștii au dat dovadă de un caracter puternic. Eforturile lor au fost răsplătite în minutul 26, când Frățilă a restabilit egalitatea printr-o lovitură de cap spectaculoasă.

Stadionul a explodat de bucurie, iar jucătorii noștri au prins aripi. După pauză, Dinamo a continuat să preseze și, în minutul 51, Haidu a marcat golul victoriei, profitând de o eroare a apărării italiene. De aici înainte, meciul a devenit tot mai tensionat, cu oaspeții recurgând la tactici mai puțin ortodoxe pentru a egala.

Arbitrajul a lăsat de dorit, favorizând în mod evident echipa italiană. Cu toate acestea, dinamoviștii au luptat cu ambiție, reușind să mențină avantajul până la fluierul final. Ghergheli, Popa, Ștefan, Frățilă și Datcu au jucat excelent pentru Dinamo, în timp ce Corso și Picchi s-au remarcat de partea cealaltă, deși nu întotdeauna prin mijloace sportive.

Victoria echipei Dinamo împotriva puternicei echipe italiene, Internazionale Milano a reprezentat un moment de glorie pentru fotbalul românesc. În ciuda arbitrajului părtinitor și a tacticilor dure ale adversarilor, “câinii roșii” au obținut o victorie memorabilă care va rămâne pentru totdeauna în istoria fotbalului românesc!

Din păcate în returul de la Milano jucat pe 16 decembrie 1965, fotbaliștii noștri au pierdut cu 2-0 și au ratat calificarea.