Lajos Sătmăreanu, cunoscut și sub numele de Ludovic Sătmăreanu, s-a născut pe 21 februarie 1944, la Salonta în județul Bihor. Și-a început cariera în fotbal în 1958 la clubul local, Recolta.
Debutul său în Divizia A a avut loc pe 17 martie 1963, jucând pentru Crișana Oradea într-o înfrângere pe teren propriu, scor 4-2, împotriva echipei Steaua București. Ulterior, a jucat pentru Flamura Roșie Oradea în Divizia B, pentru o scurtă perioadă. După încă un sezon în Divizia B, petrecut la ASA Târgu Mureș, Lajos Sătmăreanu a ajuns să joace la Steaua timp de 10 sezoane. A câștigat un titlu în Divizia A în sezonul 1967/68, fiind folosit de antrenorul Ștefan Kovács în 26 de meciuri și câștigând, de asemenea, 5 Cupe ale României. În timpul perioadei petrecute la Steaua, a avut, de asemenea, o contribuție semnificativă în competițiile europene, evoluând în 20 de meciuri și ajungând până în sferturile de finală ale Cupei Cupelor din sezonul 1971/72.
Lajos Sătmăreanu a îmbrăcat tricoul echipei naționale a României în 42 de meciuri, marcând un gol. Debutul său a avut loc sub comanda lui Bazil Marian într-un meci amical împotriva Uruguayului, încheiat cu scorul de 1-1. A participat la calificările pentru Campionatul Mondial din 1970, fiind utilizat în toate cele trei meciuri din faza grupelor. Lajos Sătmăreanu a continuat să fie un pilon în echipa națională, contribuind și la calificările pentru Campionatul European din 1972 și la cele pentru Cupa Mondială din 1974.
