1544, Lourenço Marques, un explorator portughez păşea pentru prima dată în zona în care acum se regăseşte oraşul Maputo, capitala statului Mozambic. Un oraş a cărui istorie este marcată de o violenţă istorică şi nostalgie portugheză, un oraş în care oriunde ai merge, vei simţi aroma ritmurilor latine. Capitala care s-a luptat îndelung pentru libertate cu coloniştii portughezi şi care şi în prezent se luptă pentru a şterge cicatricile lăsate de războiul civil. Un punct geografic, care şi-a pus numele pe harta fotbalului mondial, datorită unei generaţii de fotbalişti care au făcut istorie în ţara mamă, Portugalia. De la legendarul Matateu, continuând cu Mario Coluna, până la ‘perla neagră’, puştiul născut în districtul Mafalala. Numele său, Eusébio da Silva Ferreira.
În acest cartier, s-a născut geniul din Mafala, un copil cu un corp şi picioare de sprinter, campion la atletism (juniori) în probele de 400 de m, 200, respectiv 100 de metri, cu un timp de aproape 11 secunde.
‘Pantera neagră’, cu corp şi inimă africană, a început să-şi arate calităţile la Sporting Club Lourenco Marques, unde avea să fie şi descoperit de antrenorul brazilian, Jose Bauer, omul care i-a schimbat destinul acestui geniu. Venit într-un campionat cu echipa pe care o antrena pe atunci, Bauer l-a remarcat pe Eusebio, şi imediat i l-a recomandat bunului să prieten, Bela Guttman, care pe atunci o antrena pe Benfica. “Mie nu-mi foloseşte cu nimic, sunt atâţia ca el în Brazilia. De ce nu îl încerci? Îţi spun eu, nu pierzi nimic” îi transmitea Bauer, bunului său amic, Bela Guttman.
Diamant
Guttman şi-a dat seama de potenţialul extraordinar al acestui tânăr jucător, iar Benfica a început negocierile pentru a-l transfera. Dar problemele nu aveau să lipsească. Sporting Lisabona, marea rivală a Benificăi, avea un acord cu Lourenco Marques, prin care avea prima opţiune în a transfera jucătorii de la acest club. Însă Benfica îl dorea cu ardoare, şi astfel Eusebio era adus în Portugalia, unde a fost ţinut ascuns, până a trecut această furtună care s-a produs atunci Sporting a descoperit că marii rivali încercau să îi fure noua stea.
Cea mai bună din Europa
Toate astea pentru un tânăr de 17 ani. Dar Benfica ştia că descoperise aur pur. ‘Vulturii’ aveau să câştige Cupa Campionilor în acel an şi venirea lui Eusebio o transformau în cea mai bună echipă din Europa. Iar ‘Pantera din Mozambic‘ începea să-şi arate calităţile extrarodinare. În finala Cupei Campionilor, 1962, în faţa lui Real Madrid, echipa care câştigase cinci trofee europene, şi la care evolua marele Alfredo Di Stefano, Benfica a învins cu 5-3, una din cele mai frumoase finale din istoria acestei competiţii, iar Eusebio a reuşit o dublă. Astfel, numele său făcea înconjurul lumii, un nume care a făcut legendă. Lumea începea să-l compare cu Pele, însă Eusebio era un jucător diferit. Aproape perfect din punct de vedere tehnic, şi diferit faţă de Pele prin fizicul său, un adevărat taur pe teren. Cu o forţă a şutului incredibilă, lovea mingea la fel de bine cu ambele picioare şi extrem de agil, Eusebio era un adevărat prădător în faţa porţii.
A urmat Campionatul Mondial din Anglia, 1966, atunci când Eusebio a arătat lumii întregi că este un jucător despre care fotbalul va vorbi mulţi ani de acum încolo. Mondialul englez, avea să-l pună faţă în faţă cu jucătorul cu care fusese comparat. Un duel însă care a durat prea puţin, şi asta din cauza defensivei portugheze, care nu a avut milă pentru O Rei. Portughezii au reuşit un turneu foarte bun, învingând Bulgaria cu 3-0, Ungaria cu 3-1 şi Brazilia cu acelaşi scor, un meci în care Eusebio a reuşit o dublă. A făcut senzaţie în sferturile de finală, împotriva Coreei de Nord, marcând de numai puţin de patru ori. Portugalia avea însă să fie învinsă de ţara gazdă în semfinale, fiind nevoită să se mulţumească cu medalia de bronz, după ce au învins în finala mică a turneului echipa păianjenului negru, Lev Yashin. Eusebio a mai marcat un gol, ajungând la cota 9 în această competiţie, fiind golgheterul competiţiei şi vedeta Mondialului.
A petrecut la Benfica 15 ani de zile, vreme în care ‘vulturii’ au ratat titlul de doar două ori. O adevărată legendă a fotbalului care făcut spectacol săptămână de săptămână pe Estadio da Luz, iar fanii îl pot vedea şi acum zi de zi în faţa stadionului. Cifrele sale sunt de-a dreptul senzaţionale. 317 de goluri marcate în 301 meciuri pentru Benfica, câştigând zece titluri de campion al Portugaliei, două Cupe ale Campionilor şi cinci Cupe ale Portugaliei.
– A marcat 727 de goluri în 715 meciuri jucate în cariera sa.
– S-a clasat pe locul 9 în topul celor mai buni jucători din secolul 20.
