Înainte de a ajunge la Venus București și la primele participări ale echipelor românești în competițiile europene, trebuie menționat faptul că primul campionat național de fotbal al României a avut loc în urmă cu mai bine de 100 de ani. Mai exact este vorba de anul 1909 când s-au pus bazele Cupei ASAR (Asociațiunea Societăților Atletice din România – prima asociație de fotbal din România). Despre cum a apărut fotbalul în România, puteți găsi mai multe informații, aici.
România, ca multe alte țări europene, avea un campionat național de fotbal dar campioana nu era angrenată în nicio competiție europeană intercluburi și asta pentru că la începutul secolului trecut nu exista o astfel de întrecere. Austria, Cehoslovacia și Ungaria înființase în 1897 un turneu la care participau doar echipe din Viena, Praga și Budapesta. S-au desfășurat 10 ediții ale acelui turneu numit Cupa Challenge, ultima fiind în 1910/1911.
Ideea introducerii unei competiții în Europa prinde contur în partea a doua a anilor 20 când se organizează Cupa Mitropa, oficial numită Cupa Europei Centrale. Prima ediție are loc în anul 1927 și participă un număr de 8 echipe însă nicio reprezentantă a fotbalului românesc. România a fost invitată să ia parte în această competiție abia la cea de-a 11-a ediție, adică în 1937.
În anii 30, România avea deja o structură foarte bine organizată. Campionatul se juca la nivel național iar prima ligă, Divizia A, cuprindea 12 echipe: patru din București și câte două din Cluj, Arad, Oradea și Timișoara. În 1937, când România fusese invitată la Cupa Mitropa, titlul a fost câștigat de Venus București, al șaselea în acel moment. Astfel Negrii din Splai au fost primii reprezentați ai fotbalului românesc într-o competiție europeană oficială.
Clasament Divizia A, ediția 1936/1937 | ||
Loc | Echipa | Puncte |
1. | Venus București | 32 |
2. | Rapid București | 30 |
3. | Ripensia Timișoara | 27 |
4. | AMEFA Arad | 27 |
5. | Victoria Cluj-Napoca | 25 |
6. | CAO Oradea | 20 |
7. | Juventus București | 20 |
8. | Gloria Arad | 18 |
9. | Universitatea Cluj | 18 |
10. | Chinezul Timișoara | 16 |
11. | Crișana Oradea | 15 |
12. | Unirea Tricolor București | 14 |
Trebuie remarcat faptul că Venus nu era doar cea mai bună echipă din România, dar beneficia și de condiții de care aveau parte numai marile puteri ale vremii din Europa, în special echipele engleze. Ca să vă faceți o idee cine era Venus în 1937 trebuie să știți câteva informații importante. Stadionul inaugurat în 1931 era o bijuterie a vremii. Avea 15.000 locuri și dispunea de instalație de nocturnă începând cu anul 1935. Era singurul din țară cu gazon, era dotat cu un cabinet medicat ultramodern și vestiare la cele mai înalte standarde. Banii pentru construirea acestuia au fost asigurați de fondatorul echipei, Alexandru Elădescu care și-a vândut o pădure pentru a investi în noul stadion.
Venus a investit și în fotbaliști nu doar în stadion. Grecul Humis (Choumis) Kostas a fost cel mai scump transfer din fotbalul românesc până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Atacantul lui Ethnikos Pireus a fost remarcat după meciul dintre România și Grecia disputat pe 26 iunie 1935 încheiat 2-2. Ambele goluri ale elenilor au fost marcate de Humis. Venus i-a oferit un salariu de nerefuzat (potrivit vocilor vremii, ar fi fost vorba de un salariu de cinci ori mai mare decât a unui jucător obișnuit de la Venus) așa că a semnat. Gavrilă Marinescu care fusese ales președinte în 1937 reușește să aducă pe bancă un tehnician cu nume: Ferenc Platko. Maghiarul a fost portar dar și antrenor la FC Barcelona. Din lotul Venusului făceau parte jucători precum Iuliu Bodola, Silviu Ploeșteanu sau Petea Vâlcov.
Revenind la participarea echipei Venus la Cupa Mitropa, mai trebui menționat faptul că la ediția din 1937 au participat 16 echipe din 6 țări: Austria, Cehoslovacia, Italia, Ungaria, Elveția și România.
Venus debutează în Cupa Mitropa pe 13 iunie 1937 împotriva maghiarilor de la Ujpest la București. Era așadar prima participare a unui club românesc în cupele europene. Meciul s-a jucat cu tribunele pline până la refuz. Microbiștii veniți la meci au avut ce vedea. Arbitrul cehoslovac al întâlnirii, Bruni Pfutzner a fost nevoit să fluiere 10 goluri! Primii care au marcat au fost maghiarii. Matyas Toth deschide scorul după 15 minute de la debutul meciului.
Atacantul grec, Humis Kostas egalează 10 minute mai tărziu restabilind egalarea. Tabela rămâne neschimbată doar 2 minute pentru că Lipot Kallai îi aduce pe maghiari în avantaj în minutul 27. După ce la pauză Ujpest intră în avataj (1-2), Venus are 8 minute foarte bune de joc la începtul reprizei secunde și reușește să întoarcă rezultatul. Mai întâi Silviu Ploeșteanu egalează situația de pe tabelă pentru a doua oară în minutul 47 iar Lucian Gruin o aduce în avataj pe campioana României pentru prima dată în acest meci, 3-2. Evoluția scorului este una oscilantă. Ujpest egalează în minutul 60 prin Gyula Zsengeller. Humis readuce Venusul în avataj în minutul 71. Geza Kocsis face 44 un minut mai târziu. Maghiarii revin în avataj în minutul 81 când Gyula Zsengeller își trece în cont dubla. Până la sfârșit, Ujpest mai marchează o dată în minutul 90 prin Lipot Kallai care face și el dubla. Partida se termină cu victoria lui Ujpest și returul de peste o săptămână se anunța extrem de greu pentru campioana României.
După meciul de la București, în presa maghiară apăreau următoarele impresii:
„O declarație interesantă a fost făcută de căpitanul echipei care a spus că fotbalul maghiar a fost excelent dar românii au jucat dur și nu au ținut cont de reguli.
(…)
Între timp formația maghiară „Ujpest” a biruit cu multă ușurință în fața echipei românești „Venus” în București. Publicul român a creat un scandal jenant împotriva echipei victoriase a Ungariei. Au blestemat și au scandat împotriva antrenorului maghiar (Ferenc Platko – antrenorul maghiar al echipei Venus) pe care l-au acuzat de incorectitudine. La fel s-a întâmplat și cu portarul. Cei doi au fost acuzați că au acceptat mită din partea maghiarilor.”
La o zi după înfrângerea cu Ujpest, antrenorul maghiar Ferenc Platko și portarul Carol Burdan sunt dați afără de la echipă.
Cupa Mitropa, primul tur, manșa tur | ||||
Gazde | 13.06.1937 | Oaspeți | ||
Venus București | 4 | : | 6 | Ujpest FC |
Kostas Humis – 25’/71′ Silviu Ploeșteanu – 47′ Lucian Gruin – 55′ |
Marcatori | Matyas Totth – 15′ Lipot Kallai – 27’/90′ Gyula Zsengeller – 60’/81′ Geza Kocsis – 72′ |
Returul s-a jucat la Ujpest pe 20 iunie 1937. Partida era condusă de la centru de italianul Matteo Francesco iar în tribunele stadionului Megyeri uti se aflau aproximativ 7500 de spectatori. Ujpest a deschis scorul după 29 de minute de joc prin prin Gyula Zsengeller. Până la pauză, maghiarii au mai punctat o dată prin Jeno Vincze în minutul 43. În repriza a doua, Venus forțează însă cei care înscriu sunt tot maghiarii. Leopold Kallai duce scorul al 3-0 în minutul 31. Insistențele Venusului dau roade în minutul 63 când grecul Kostas Humis reduce din diferență. Marcatorul primului gol Gyulla Zesengeller închide tabela în minutul 84 și Venus este eliminată din chiar prima fază a competiției.
Cupa Mitropa, primul tur, manșa retur | ||||
Gazde | 20.06.1937 | Oaspeți | ||
Ujpest FC | 4 | : | 1 | Venus București |
Gyula Zsengeller – 29’/84′ Jeno Vincze – 43′ Kallai Leopold – 51′ |
Marcatori | Kostas Humis – 63′ |
Cu scorul general de 10-5, Ujpest se califică în sferturile Cupei Mitropa în dauna campioanei României, Venus București. Maghiarii sunt eliminați după 7-2 la general cu Austria Viena. Câștigătoarea competiției este însă tot o echipă din Ungaria, Ferencvaros TC care înving cu 9-6 în două meciuri, pe Lazio.
La startul acestei ediției maghiarii s-au prezentat cu 3 echipe: Ferencvaros, Ujpest și MTK Budapesta. De asemenea, Italia și Austria au avut și ele câte 3 echipe participante, Bologna, Genova și Lazio, respectiv First Vienna, Austria Viena și Admira Viena. Cehoslovacia și Elveția câte două echipe, Slavia și Sparta Praga respectiv FC Young Fellows Zurich și Grasshopper Club Zurich. România și Regatul Iugoslaviei câte una, Venus, respectiv Gradanski Zagreb.