Pe 30 iulie 1930, Uruguay scria prima pagină din istoria Cupei Mondiale, câștigând finala împotriva Argentinei cu scorul de 4-2, pe celebrul stadion Centenario din Montevideo.
Tensiunea dintre cele două țări vecine era atât de mare încât până și mingea de joc a devenit subiect de dispută. FIFA a intervenit cu o soluție inedită: în prima repriză s-a jucat cu o minge argentiniană, iar în a doua cu una uruguayană.
Gazdele au deschis scorul prin Pablo Dorado în minutul 12, dar Argentina a întors rezultatul prin golurile lui Carlos Peucelle (20′) și Guillermo Stábile (37′). În repriza secundă, Uruguay a revenit spectaculos: Pedro Cea a egalat în minutul 57, Santos Iriarte a adus conducerea în minutul 68, iar Héctor Castro a stabilit scorul final în minutul 89
- Antrenorul uruguayan Alberto Suppici avea doar 31 de ani, fiind și astăzi cel mai tânăr tehnician care a câștigat un Mondial
- Stadionul s-a deschis la ora 8 dimineața, cu 6 ore înaintea startului meciului
- Ziua următoare finalei a fost declarată sărbătoare națională în Uruguay
- La Buenos Aires, mulțimea furioasă a aruncat cu pietre în consulatul uruguayan
Uruguay a dominat competiția de la început până la sfârșit:
- A câștigat grupa cu victorii în fața Peru (1-0) și României (4-0)
- A zdrobit Iugoslavia în semifinale cu 6-1
- A demonstrat că este cea mai bună echipă din lume după ce îți câștigase acest statut la Jocurile Olimpice de la Paris din 1924
Această victorie a marcat începutul unei ere glorioase pentru fotbalul uruguayan și a rămas în istorie ca primul mare moment al Cupei Mondiale FIFA.
