Ungaria – România 9-0, cea mai severă înfrângere suferită de tricolori – 6 iunie 1948

UNGARIA – ROMÂNIA 9-0
Cupa Balcanică – 6 iunie 1948

Atmosferă de sărbătoare la meciul Ungaria – România,
un spectacol așteptat de zeci de mii de oameni

6 iunie, 1948 – duminică după-amiază, încă de la ora 15:00, autobuzele și tramvaiele au început să sosească supraaglomerate la stadionul din Újpest, semn al interesului uriaș pentru confruntarea internațională dintre Ungaria și România. Cu o oră și jumătate înainte de meci, aproape 40.000 de spectatori se aflau deja în tribune, atmosfera fiind una de sărbătoare chiar și în timpul partidei de tineret (4-1 pentru Ungaria) care preceda marele joc.

Ordinea și buna desfășurare au fost asigurate de polițiști și organizatori cu banderole, care îndrumau mulțimea către intrările desemnate. În loja oficială, personalități marcante ale vieții politice maghiare, precum ministrul Ries István, secretarul de stat Hegyi Gyula, și ministrul adjunct Nógrádi Sándor, își ocupaseră locurile deja de la ora 15:00.

În ciuda ploilor care căzuseră în zilele anterioare, gazonul stadionului se prezenta într-o stare impecabilă. Cerul era înnorat, vântul abia adia, iar temperatura relativ scăzută oferea condiții ideale pentru fotbal. Spre finalul meciului de tineret, în jurul orei 17:45, ploaia a început să cadă ușor, dar s-a oprit chiar înainte de ora 18:00, spre bucuria publicului.

Pe lângă fotbal, publicul a asistat cu interes și la alte evenimente sportive desfășurate în paralel, precum o cursă de 5000 de metri și o competiție de săritura cu prăjina.

Tensiune în vestiarul maghiar: Deák nu joacă

În vestiarul echipei maghiare, activitatea era intensă. Antrenorul Bukovi Márton i-a convocat pe jucători încă de la începutul reprizei secunde a partidei de tineret. Speranțele ca celebrul atacant Deák să joace s-au risipit rapid, după ce cei trei medici prezenți au concluzionat că nu este apt de joc. Deși Deák a apărut în vestiar, a confirmat el însuși că nu se simte în stare. În aceste condiții, Szilágyi T. a devenit o variantă de rezervă, iar Egresi a fost desemnat căpitan.

Atmosfera din vestiar era concentrată, dar lipsită de agitație, lucru apreciat de antrenor. Fizioterapeutul Király Imre se ocupa de pregătirea fizică a jucătorilor, iar Bukovi a avut un mesaj special pentru Kocsis: „Joacă de parcă ai fi la Fradi, dar ceva mai tare!”

Calm în tabăra tricolorilor

În tabăra echipei noastre, lucrurile păreau mai relaxate. În jurul orei 17:30, jucătorii au început să se strângă în vestiar. Nu se vorbea despre meci, atmosfera era senină. Antrenorul Steinbach a confirmat că nu există probleme de lot, iar jucătorii erau pregătiți. Fizioterapeuții Pauer și Ács se ocupau de masaj, iar Tóth III., fost coleg de echipă, a fost primit cu bucurie de către români.

Farmati, cu un optimism debordant, a prezis un scor neverosimil: 8–1 pentru Ungaria. Între timp, Bonyhádi întâmpina dificultăți cu echipamentul, plângându-se că tricoul nu i se potrivește.

Intrarea echipelor pe teren

La ora 18:05, în timp ce finala la săritura cu prăjina era în plină desfășurare, echipa României a ieșit pe teren în echipament albastru, șorț galben și jambiere roșii. Salutul adresat tribunelor a fost întâmpinat cu aplauze de ambele părți ale stadionului. La scurt timp, maghiarii au intrat pe teren în tricouri roșii, șorțuri albe și jambiere în culorile naționale. Fiecare jucător maghiar purta în mână un buchet de flori, pe care l-a aruncat în mulțime după ce a salutat tribunele.

Ambele echipe s-au aliniat la mijlocul terenului pentru intonarea imnurilor. Într-o atmosferă solemnă, s-au auzit mai întâi acordurile imnului României, urmate de cele ale imnului Ungariei. În cuvântul de bun-venit transmis prin stația de amplificare, Ilies István, ministrul justiției și președintele Federației Maghiare de Fotbal, i-a salutat pe oaspeții români. Gestul simbolic al jucătorilor români care au aruncat flori către spectatori a fost aplaudat cu entuziasm.

Printre oficialii prezenți în loja de onoare se mai aflau Gerő Ernő (ministrul transporturilor), Mihályfi Ernő și Vas Zoltán (miniștri), precum și secretarul general al GF, Révai József.

Componențele echipelor la ora 18:12

Ungaria: Henni – Rudas, Kónya – Bozsik, Kilméter, Zakariás – Egresi (C), Kocsis, Mészáros, Puskás, Tóth III.
România: Marky – Ritter, Farmati – Băcuț, Pál, Petschovschi – Incze, Marian (C), Bonyhádi, Mercea, Dumitrescu.

Startul partidei a fost dat la ora 18:12, într-un decor de sărbătoare, cu tribune pline, oficiali de rang înalt și o atmosferă în care fotbalul era, cu adevărat, rege.

Partida a început sub semnul dominării maghiare, dar prima acțiune notabilă a venit chiar din partea României: în primul minut, Dumitrescu a centrat periculos, însă Henri a reținut balonul. Replica maghiarilor nu s-a lăsat așteptată. Primele minute au fost dominate de atacuri rapide și faze de poartă. Puskás, Mészáros și Kocsis au încercat în repetate rânduri să deschidă scorul, însă apărarea română și portarul Marky au rezistat cu brio. În minutul 3, Puskás a tras din afara careului, dar mingea a trecut mult pe lângă. În minutul 7, Puskás a executat o lovitură liberă de la 25 de metri, mingea trecând puțin pe lângă bară. Tricolorii au avut și ei momentele lor de pericol prin Dumitrescu și Bonyhádi care au fost aproape de a deschide scorul dar Henni și Zakariás au intervenit salvator de fiecare dată.

Timp de aproape 30 de minute, echipa maghiară a atacat cu toate liniile. Kocsis, Egresi, Mészáros și, desigur, Puskás, au bombardat poarta lui Marky cu șuturi din toate pozițiile. Paradele portarului român și intervențiile decisive ale fundașilor Pál și Ritter au păstrat tabela intactă, dar doar temporar. După numeroase încercări, maghiarii au reușit să spargă gheața în minutul 30. În urma unei faze confuze în care mingea a ricoșat de la mai mulți jucători, Mészáros, cu spatele la poartă, a executat o foarfecă spectaculoasă, trimițând mingea sub bară și declanșând entuziasmul tribunei: 1-0 pentru Ungaria. Golul a fost o adevărată descătușare pentru maghiari, iar România părea să piardă din încredere.

Până la pauză, Ungaria și-a continuat ofensiva. Egresi a marcat pentru 2-0 în minutul 43, după o cursă rapidă și un șut precis la colțul lung, fără speranță pentru Marky. În vestiar, atmosfera era încărcată: Henni, portarul maghiar, acuza dureri și nu mai putea continua, în timp ce antrenorul Bukovi își felicita elevii, dar le cerea să rămână concentrați. Deși scorul era favorabil lor, îngrijorarea plana asupra portarului Henni, accidentat în urma unei ciocniri cu Bonyhádi. „Nu mai pot ridica piciorul. Nici nu se pune problema să mai continui,” declara acesta, întins pe masa masorului. Seidner, medicul echipei, confirma: Henni avea nevoie de investigații.

🎙 Citat din vestiarul maghiar:
„Ar fi trebuit să conducem cu 4-0 deja la pauză!”
Antrenorul Gallowich a preferat să nu facă modificări cu excepția portarului Hanni accidentat, încredințat de valoarea echipei sale.

În tabăra noastră, tricolorii erau vizibil frustrați și dezamăgiți de ghinionul din prima repriză – mulți jucători considerau că au fost lipsiți de șansă.

În ciuda accidentării portarului, Ungaria a început partea a doua în forță. Maghiarii au pus rapid stăpânire pe joc. În minutul 46, Puskás a pasat perfect în adâncime către Mészáros, care a finalizat simplu, din opt metri. 3-0. România nu mai putea face față avalanșei de atacuri.

Puskás și-a trecut și el numele pe lista marcatorilor în minutul 57, cu o lovitură de cap imparabilă în urma unei lovituri libere executate de Bozsik. Scorul devenea 4-0.

Trei minute mai târziu, Egresi a marcat al doilea său gol al serii, după o pasă primită de la Kocsis. Cu un șut sec, de la 15 metri, a stabilit scorul final: 5-0.

Nu a trecut mult și Egresi a marcat din nou cu un șut de la 15 metri, după o pasă primită de la Kocsis. Cu un șut sec, de la 15 metri, a marcat pentru un sec 5-0. Maghiarii au continuat să domine, iar Kocsis a înscris pentru 6-0 după o acțiune individuală spectaculoasă. În minutul 26, Egresi a marcat pentru 7-0, mingea ricoșând în plasă după ce a lovit bara.

Chiar dacă ploaia a început să cadă peste stadion, publicul a rămas pe loc, fascinat de demonstrația de forță a Ungariei. Kocsis a reușit să înscrie pentru 8-0 cu o lovitură de cap, iar în minutul 42, Puskás a stabilit scorul final, 9-0, după o combinație rapidă cu Tóth III.

Tricolorii au avut și ei șansele lor. Bonyhádi a scăpat de câteva ori singur spre poartă, dar fie a tras peste, fie a fost blocat in extremis de apărătorii maghiari sau de Károlyi, portarul care l-a înlocuit pe Henni. Într-o fază controversată, Puskás a marcat, dar arbitrul a anulat golul pentru un presupus offside – reluările (dacă ar fi existat) ar fi arătat că poziția era regulamentară. Partida s-a încheiat cu o dominare totală a Ungariei, care ar fi putut marca și mai mult. România a părut copleșită de forța adversarului, iar moralul echipei s-a prăbușit după al treilea gol.

Scor final: Ungaria – România 9-0

⚽ Marcatori:

• József Mészáros: minutele 30 și 46

• Béla Egresi: minutele 43, 61 și 72

• Ferenc Puskás: minutele 58 și 82

• Sándor Kocsis: minutele 67 și 85

🔁 Informații notabile:

• Károlyi a intrat în poarta Ungariei în locul lui Henni la pauză.

• În tabăra noastră au fost schimbări de poziții și rotații între Petschovschi, Băcuț, Bonyhádi și Dumitrescu, din păcate fără efect.

Această înfrângere a venit într-o perioadă în care fotbalul maghiar se pregătea să intre în epoca sa de aur, cu jucători legendari precum Ferenc Puskás și Sándor Kocsis în plină ascensiune. România a fost net depășită la toate capitolele, iar presa vremii a remarcat că singurul jucător român care a făcut față a fost Iosif Petschovschi. Meciul a marcat și sfârșitul mandatului antrenorului Petre Steinbach, care a fost înlocuit imediat după acest dezastr