Steaua – Benfica 0-0 în semifinalele Cupei Campionilor 1987/88, manșa tur – 6 aprilie 1988

Steaua – Benfica 0-0
Cupa Campionilor 1987/88 – semifinale
manșa tur – 6 aprilie 1988

Pe 6 aprilie 1988, Steaua primea vizita portughezilor de la Benfica în prima manșă a semifinalelor Cupei Campionilor din sezonul 1987/1988. Partida s-a terminat la egalitate, scor 0-0 iar calificarea avea să se joace pe Estadio da Luz pe 20 aprilie 1988.

Benfica Lisabona a venit la București cu un plan simplu, dar executat cu o precizie clinică: să nu piardă. Iar în fotbalul mare, uneori asta e tot ce trebuie. Portughezii lui Toni au desenat un zid dublu în fața careului, un labirint din care mingea nu reușea să iasă limpede, o plasă întinsă între Dito și Mozer, fundașii centrali impecabili ai Benficăi, sprijiniți de mijlocași cu plămâni de fier – Elzo și Sheu. A fost un joc al rezistenței, al așteptării și al antijocului bine dozat, presărat cu simulări, trageri de timp și tot arsenalul unei echipe care nu venise să facă spectacol, ci să plece cu șanse intacte.

De partea cealaltă, Steaua a încercat. A încercat din toate pozițiile și din toate registrele, dar mereu cu o notă de ezitare, de neclaritate în execuție. Nu a fost seara marilor sclipiri. Hagi, încă nerefăcut complet după o accidentare, părea deconectat de la ritmul echipei. Lăcătuș, altădată exploziv, a fost și el departe de forma sa obișnuită. Iar de la mijloc, Tudorel Stoica n-a reușit să imprime fluiditate acțiunilor, ci mai degrabă a părut copleșit de densitatea portugheză din centru.

Totuși, ocazii au fost. Cele mai mari, paradoxal, au venit în partea a doua, când presiunea se așezase definitiv pe poarta lui Silvino. În minutul 56, Pițurcă a scăpat singur cu portarul, dar în loc să aleagă lucid, a preferat instinctul – un șut în plin goalkeeper, parcă cu ochii închiși, ca și cum ar fi vrut să scape de minge, nu să o trimită în plasă. Un moment care ar fi putut schimba totul.

Cu intrarea lui Bălan în locul lui Balint, Steaua a părut să câștige puțin în coerență. Jocul s-a legat mai bine, iar pericolul a crescut în fața porții Benficăi. În minutul 89, mingea a ajuns la Cojocaru, în centrul careului, perfect pentru un șut decisiv. Execuția lui a fost pe măsură, dar Silvino, omul meciului, s-a întins felin și a respins în corner. O ultimă zvâcnire, un ultim oftat colectiv din tribune, înainte ca arbitrul să pună capăt unei partide de uzură, de nervi, și de mari regrete.

DECLARAȚII DUPĂ MECI

ANGHEL IORDĂNESCU (antrenorul echipei Steaua):
„Miza și importanța partidei cu Benfica și-au pus vizibil amprenta asupra unora dintre jucători, astfel că s-au produs unele dereglări care au diminuat potențialul nostru obișnuit. Bumbescu și Lăcătuș, nerefăcuți în totalitate, au limitat randamentul general al echipei. Am întâlnit un adversar puternic, care m-a impresionat prin modul în care a abordat partida – bine organizat la toate capitolele, demonstrând că nu a ajuns întâmplător în semifinalele Cupei Campionilor.

Meciul retur rămâne deschis. Îl privim cu optimism, orice victorie la un gol, sau chiar un rezultat de egalitate, oferindu-ne împlinirea marii noastre dorințe de a juca finala din 25 mai. Important este ca, în meciul retur, să marcăm gol, și cred că vom fi în stare să o facem pe contraatac, în condițiile în care Benfica va fi obligată să atace. Revenind la jocul susținut, chiar dacă am evoluat sub nivelul obișnuit, rezultatul ne dezavantajează, pentru că ne-am creat, totuși, trei ocazii clare de gol, care au fost ratate nepermis de ușor.”

ȘTEFAN IOVAN:
„Meci neașteptat de greu. L-am pregătit în amănunt, dar, așa cum se întâmplă deseori la fotbal, am prins o zi nefastă și jocul nu ne-a mers. Sunt, totuși, optimist în privința calificării, la Lisabona, pentru că suntem capabili să înscriem cel puțin un gol, ceea ce ar însemna foarte mult în tentativa noastră de calificare. Promitem să facem tot ce este posibil omenește pentru a juca finala.”

TUDOREL STOICA:
„Am jucat sub potențialul obișnuit, întâlnind un adversar care își merită pe deplin faima de care se bucură. Vom trata meciul retur cu toată atenția și, dacă vom reveni la forma noastră de vârf, vom obține calificarea în finală.”

TONI (antrenorul echipei Benfica):
„Joc tipic de calificare. Am obținut acest 0-0 datorită unei bune organizări defensive, a capacității de a stopa atacurile unor jucători foarte tehnici. Noi, la rândul nostru, am speculat spațiile largi și am contraatacat periculos, dar nu am reușit să finalizăm. În ultima parte a partidei am pierdut controlul tactic al jocului, ne-am clătinat de câteva ori, dar ne-am atins scopul – acela de a nu primi gol. În returul de la Lisabona, meciul este deschis oricărui rezultat.”

EUSEBIO (antrenor secund):
„Acest rezultat obținut de noi s-a datorat unei foarte bune organizări a jocului. Tactica preconizată a fost respectată întocmai de jucători, astfel că Steaua nu și-a putut face jocul dorit. Am fi preferat să fi fost 1-1 și, atunci, priveam cu mai multă încredere meciul retur, la care Steaua, una dintre cele mai bune echipe din Europa, este capabilă să ne creeze probleme.”

SHEU:
„Știm că Steaua este o echipă valoroasă. Sunt fericit de acest 0-0, care ne permite să abordăm partida retur cu multă încredere. Dar nu va fi ușor. Steaua este o echipă solidă, bine organizată și, mai ales, foarte periculoasă pe contraatac.”

În retur, Steaua a pierdut cu scorul de 2-0 la Lisabona și rata a doua finală de Cupa Campionilor din istoria clubului după cea din 1986.