România – Spania 1-0 în preliminariile Campionatul Mondial din Argentina 1978 – 16 aprilie 1977

România – Spania 1-0
Preliminarii Campionatul Mondial din Argentina 1978

În preliminariile pentru Campionatul Mondial din Argentina, am făcut parte din Grupa 8 alături de Spania și Iugoslavia. În primul nostru meci din grupă, învingeam marea favorită, Spania, cu 1-0 la București, pe Stadionul Steaua. Singurul meci al partidei a fost autogolul lui Gregorio Benito din minutul 6. Spaniolii au terminat atunci grupa pe primul loc cu 6 puncte calificându-se la Mondialul din Argentina. Noi am terminat pe 2 cu 4 puncte.

Pe 16 aprilie 1977, pe stadionul Steaua, în fața a peste 20.000 de spectatori, naționala României începea parcursul în preliminariile Campionatului Mondial din 1978 cu un adversar de calibru: Spania. Meciul se anunța extrem de dificil, dar „tricolorii” au reușit să încline balanța în favoarea noastră cu un 1-0 muncit și pe deplin meritat, un rezultat care aprindea speranțele unei noi participări la turneul final mondial.

România a intrat pe teren decisă, profitând de avantajul vântului și de susținerea tribunelor. Încă din primele minute s-a simțit o determinare aparte, concretizată rapid pe tabelă. În minutul 6, după o fază fixă executată de Liță Dumitru din flancul drept, mingea a fost deviată în careu, iar Constantin Zamfir a reluat spre poartă. În încercarea de a degaja, Pirri a șutat în coechipierul său Benito, iar balonul a ricoșat în poartă – un autogol norocos, dar reflectând insistența jucătorilor noștri.

Doar două minute mai târziu, România era aproape de 2-0, când Ștefan Sameș a expediat un șut puternic de la 30 de metri, lovind bara transversală aproape de vinclu. Era un moment de dominare clară, iar publicul simțea că poate visa.

Pe măsură ce meciul avansa, Spania a început să preia inițiativa. Cu o construcție de joc fluentă, pase precise și o tehnică superioară, ibericii au pus presiune constantă pe apărarea noastră. În prima repriză, ocaziile s-au înmulțit la poarta lui Cristian, aflat la debutul său în echipa națională. Portarul nostru s-a ridicat însă la nivelul misiunii, având câteva intervenții salvatoare – în special la lovitura de cap a lui Asensi din minutul 22 și blocajul curajos din fața lui Churruca în minutul 34.

Apărarea a fost, fără îndoială, punctul forte al echipei. Sameș a evoluat imperial până la accidentarea din minutul 61, iar Cheran a arătat din nou că vârsta nu-l împiedică să fie un model de sacrificiu și determinare. Vigu și Dumitru au completat un zid greu de penetrat, în timp ce Bölöni s-a evidențiat prin promptitudinea intervențiilor.

Dacă apărarea a funcționat aproape impecabil, ofensiva „tricolorilor” a lăsat de dorit. Dudu Georgescu, Crișan și Iordănescu nu au reușit să se impună, ratând oportunități importante și ezitând în momente cheie. Zamfir, ceva mai activ după pauză, a încercat să dinamizeze jocul, reușind două curse excelente pe flancul stâng (min. 50 și 72), dar centrarea sa nu a fost fructificată de colegi.

În minutul 83, Dudu Georgescu a ratat o șansă imensă de a închide tabela, alegând să tragă în fundașul Benito în loc să încerce o dribling. A fost ultima mare ocazie a noastră, înainte ca Spania să forțeze în ultimele minute, încercând egalarea.

Finalul a adus un val de emoții în tribune. În minutul 86, Cristian a greșit o degajare, iar spaniolii au obținut o lovitură liberă periculoasă de la 18 metri. Pirri a executat cu forță, însă mingea a trecut pe lângă poartă, spre ușurarea noastră. Ibericii au dominat finalul de meci, dar apărarea noastră a rezistat eroic.

România obținea un succes de prestigiu în fața unei echipe redutabile, care și-a demonstrat clasa chiar și într-o înfrângere. A fost o victorie muncită, dar nu lipsită de neajunsuri. Ofensiva a fost sub așteptări, jocul de pase a suferit, iar ritmul de joc a fost uneori prea lent pentru a surprinde un adversar de talia Spaniei.

Totuși, rezultatul rămâne unul de referință, iar începutul în campania de calificare era foarte promițător. Din păcate ratam calificarea, terminând pe locul 2, după Spania.