România – Norvegia 3-1 într-un meci amical jucat pe 4 iunie 1986

ROMÂNIA – NORVEGIA 3-1
Meci amical – 4 iunie 1986

Pe 4 iunie 1986, echipa națională de fotbal a României încheia sezonul de primăvară cu o victorie convingătoare în fața Norvegiei, scor 3-1, într-un meci amical disputat pe stadionul „23 August” din București.

Cu doar o lună înainte, Steaua București cucerea Europa, câștigând Cupa Campionilor Europeni la Sevilla. Euforia acelui succes s-a revărsat și asupra echipei naționale, unde nu mai puțin de șapte jucători steliști au fost titulari în partida cu Norvegia. Această coeziune, dublată de aportul unor jucători cu experiență internațională precum Rednic, Klein, Ungureanu și portarul Moraru, a oferit României un avantaj clar în exprimarea colectivă.

Pe banca tehnică, Mircea Lucescu a fost secondat pentru prima dată de Anghel Iordănescu, o mutare care a sugerat un nou început, o reconstrucție inteligentă în perspectiva toamnei pline de meciuri oficiale.

Deși veneau după un sezon obositor, fizic și psihic, tricolorii au intrat pe teren cu un entuziasm molipsitor. Fără vedetele Hagi și Cămătaru, ambii accidentați, România a găsit resurse nebănuite în ambiția grupului și în forma deosebită a lui Victor Pițurcă. Atacantul stelist a deschis scorul cu calm și eficiență, apoi a reușit un al doilea gol de excepție, după o reluare spectaculoasă în urma unui corner executat de Lăcătuș și recentrat de Belodedici.

Combinațiile de la mijloc în sus a încântat publicul, chiar dacă linia mediană, formată din jucători proveniți de la cluburi diferite, a arătat pe alocuri lipsă de omogenitate. Remarcabile au fost acțiunile ofensive construite cu rapiditate și precizie: colaborările Pițurcă – Rednic, incursiunile lui Lăcătuș și verticalizările semnate de Stoica au produs momente de real spectacol.

După pauză, meciul a pierdut din intensitate, iar acest lucru a fost recunoscut chiar de antrenorul Lucescu. Oboseala acumulată de-a lungul sezonului, dar și nevoia de a evita accidentările au dus la mai multe schimbări în echipă. Chiar și așa, România a reușit să-și mențină avantajul și să încheie partida cu o victorie de palmares importantă. Norvegia, deși într-o formă fizică superioară (venind după o lună de campionat activ), a fost ținută în șah de o defensivă solidă în care debutantul Bumbescu, alături de Belodedici, a strălucit.

Nordicii au avut un moment important în minutul 60, când Okland a trimis mingea în bara transversală, dar per ansamblu, România a dominat atât tactic, cât și tehnic.

Victoria împotriva unei echipe norvegiene care învinsese recent nume grele precum Argentina, Danemarca și Italia nu este deloc de neglijat. Ea vine într-un context favorabil pentru fotbalul românesc, în care performanțele cluburilor și cele ale naționalei încep să se alinieze.

Steaua a demonstrat că succesul său continental nu a fost o întâmplare, iar jucătorii săi, integrați în națională, pot deveni piloni ai reconstrucției. Pițurcă a fost omul meciului, dar întregul colectiv merită aprecieri – de la energia lui Lăcătuș și determinarea lui Rednic, până la calmul veteranilor Moraru, Ungureanu și Klein.