România – Germania de Est 1-1, meci amical jucat pe 27 aprilie 1977

România – Germania de Est 1-1
Meci amical – 27 aprilie, 1977

Pe 27 aprilie, 1977, naționala României întâlnea reprezentativa Germaniei de Est într-un meci amical. Partida s-a jucat în Ghencea sub privirile a aproximativ 17.000 de spectatori.

Oaspeții deschideau scorul în minutul 31 prin jucătorul echipei Carl Zeiss Jena, Lothar Kurbjuweit. Tricolorii reușeau să egaleze 8 minute mai târziu prin Ioan Liță Dumitru. Scorul stabilit pe tabela de marcaj în minutul 39 avea să rămână neschimbat până la ultimul fluier.

România întâlnea, după 11 zile de la meciul cu Spania, o echipă ostilă prin tradiție și prin stil – Germania de Est. Deși meciul s-a încheiat cu un 1-1 care nu i-au mulțumește pe suporterii tricolori, jocul prestat de națională fost unul solid.

Oaspeții au inițiat partida, însă jucătorii noștri s-au dezlănțuit rapid: în minutul 2, Dumitru găsea culoarul spre poartă, iar Radu Troi expedia un șut periculos, soldat cu corner. Marcajul rigid al nemților îi constrângea pe tricolori la joc pozițional, dar Ilie Balaci a descoperit un spațiu pentru Liță Dumitru. În tentativa sa de a „face mingea“ perfect, atacantul a căzut sub ploaia dură a blocajului advers și s-a accidentat, șchiopătând de atunci până la final. Răspunsul DDR-ului nu s-a lăsat mult așteptat: Streich, liber pe o poziție centrală la 22 de metri, a șutat cu stângul în colțul scurt și a surprins defensiva noastră – 0-1 (min. 31).

În loc să se prăbușească moral, tricolorii au ridicat ritmul: cornerele consecutive ale lui Mircea Lucescu (min. 27) prevestiseră o reacție. La jumătatea reprizei, după o acțiune frumoasă a lui Balaci, același Lucescu a deschis mingea pentru Dumitru, care – cu un șut plasat de la 25 de metri – a trimis balonul sub bara transversală (1-1, min. 39). Tribuna a explodat, iar atmosfera a căpătat savoarea unui meci cu miză dublă: revanșa după 0-2 la Leipzig și startul contra‐atacului pentru biletul spre Zagreb.

După pauză, intrările lui Mihai Romilă (în locul accidentatului Dumitru) și Zoltan Crișan (în locul lui Troi) nu au făcut decât să amplifice setea de gol a tricolorilor. Între minutele 54 și 59, au curs ocaziile: Dudu Georgescu a forțat o lovitură de la 18 metri, respinsă cu un plonjon superb de Croy; apoi Romilă a încercat o execuție peste transversală. Schimbarea de ritm adusă de Crișan a dat fiori apărării adverse, iar Sătmăreanu II a susținut atacurile pe banda dreaptă.

Cel mai mare regret a venit în minutul 81: o diagonală fină a lui Bölöni a eliminat un fundaș, mingea a ajuns la Dudu Georgescu, care a lovit bara transversală cu o precizie aproape accidentală. Descătușarea era la un centimetru distanță, dar sticla aceea de provocare s-a spart doar… pe crucea porții.

Comparativ cu prestația timidă de pe 16 aprilie, echipa României a prezentat câteva elemente inedite:

• Demărcări eficiente: Dumitru și Balaci au reușit lansări care să rupă marcajul sever al germanilor, ajutând la controlul jocului pe aproape 60 de minute.
• Precizie în pase: Execuțiile din mișcare au fost mai puțin stereotipe decât în fața Spaniei, ceea ce a amplificat superioritatea tehnică.
• Rezistență fizică: Finalurile celor două reprize au confirmat o condiție excelentă, iar echipa a menținut un tonus ridicat până la fluierul final.

Cu toate acestea, lipsa de luciditate în fața porții – indicată de ratarea a patru situații clare (min. 34, 56, 59 și 81) – a blocat victoria. Atacantul Dudu Georgescu, constrâns de marcajul neobosit al lui Weise, a trebuit să se balanseze între linia de fund și zonele de atac, pierzând acea detentă naturală care-i este marca distinctivă. Extremă dreaptă a rămas și ea un punct vulnerabil, Balaci cedând deseori duelurile cu adversari mai masivi.