Cu lacrimi în ochi și durere în suflete, încheiem astăzi a doua serie de RetroLiga1, probabil cel mai bun șir de retrospective aproape zilnice din România. După ce am văzut moartea miorițului la Bistrița, tentativa de cooperativist a lui Hagi la Constanța, prețul castraveților la Chiajna sau taraba Rapid București, ajungem azi la cei mai buni dintre cei buni, Steaua București, super campioana României.
Echipa din Ghencea, când joacă împotriva loserilor și echipa de pe Arena Națională, când joacă împotriva echipelor de deasupra nivelului mării, a dominat campionatul trecut cap-coadă. De la fotbal și până la blaturi jegoase, Steaua a fost mereu în frunte, la distanță enormă de celelalte echipe. Să începem cu partea pozitivă:
Steaua, cu 16 clase peste adversari!
Dacă ne uităm la clasamentul final al Ligii 1, ni se pare că ne uităm la prima ligă din Scoția, acolo unde există o singură echipă, Celtic Glasgow și 11 ”pușcării” care joacă numai pentru că trebuie. Cam așa a devenit campionatul românesc în sezonul 2012-2013, Steaua și restul praf. Echipa lui Reghe a fost cu multe clase peste toate adversarele, fie că vorbim de cele tradiționale, Rapid, Petrolul și Dinamo, sau cele de după ultima ploaie, CFR, Pandurii, Astra și FC Vaslui.
S-au înecat ca pluta la mal pe finalul sezonului!
Deja campioană, Steaua a dovedit pe finalul sezonului că are sânge românesc. Și ce face un român ? Simplu: fură! Steaua a furat fair-play-ul și l-a aruncat la coșul de gunoi. Acesta lucru s-a întâmplat în ”partida machedonilor” Gigi vs. Gică. Cunoscut pe plaiurile mioritice ca ”meciul omeniei”, întâlnirea dintre Steaua și Viitorul rivalizează cu celebrele blaturi Ceahlăul – Dinamo din epoca clasică sau cu dublele comediei dintre CFR și Oțelul. Spre deosebire de celelalte mizerii românești, avortonul fotbalistic Steaua – Viitorul 2-5 a fost uns cu rahat și de pușcăriașul nostru cel de toate zilele, celebrul analfabet care conduce(a) Steaua. Din fericire, Dumnezeu nu doarme și la 24 de ore de la acel mizerabil teatru de pe Ghencea, din alte motive, ”eroul” a fost băgat în lumea celor ce se apleacă după săpun.
Să intrăm puțin în parcursul echipei în mini-retur:
Rezultate
Când totul părea perfect, iar returul era unul în care echipa nu pierduse niciun meci, în Ghencea a ajuns finul sau nașul, naiba le cunoaște încrengăturile machedonilor. Conform tradiției, oaspetele nu pleacă niciodată cu mâna goală. Așa a fost și acum, Viitorul marcând Stelei 5 goluri, unul mai caragelian decât altul. Steaua avea să primească în acest meci cam 35% din totalul golurilor primite în retur și să demonstreze că un lucru românesc care începe bine și continuă la fel de bine, neapărat trebuie să se termine în rahat până la grumaz. În ceea ce privește rezultatele cu celelalte echipe, Steaua a umilit un Dinamo mai rahitic ca niciodată, a trecut la pas de vicecampioană, a remizat greoi în Giulești și acasă cu Petrolul și s-a distrat cu muritorii de rând de la celelalte echipe.
Jucători
La ora la care se editează acest articol, sus-numitul Vlad Chiricheș este în atenția a 4567 de cluburi din Europa și din lumea întreagă. Prețul ? Fără număr! Cât despre ceilalți jucători, who cares ?! Ăsta e grosul, pe el vine mușuroiul de euroi. Lăsând gluma la o parte, dar nu vorbim de Chiricheș, căci el chiar nu e o glumă, Steaua s-a impus în acest sezon și la capitolul jucători. Nu cu toți, însă cu majoritatea. Rusescu a fost briliant, Tătărușanu n-a mai gafat, Szukala a fost sigur, Chipciu tot mai ofensiv, Adi Popa mai rapid și așa mai departe. Au fost și câteva panarame, precum Râpă, mereu în fund, Nikolic, cu sticla sau Mihai Costea, cu bomba.
Antrenor
Laurențiu Reghecampf, blatist, parior sau nu, asta rămâne de demonstrat, a fost de departe cel mai bun antrenor al campionatului, dar și al Stelei din ultimii 7-8 ani. Din păcate pentru el, și-a cam tăiat din craca respectului în momentul cel mai delicat al finalului de sezon. Imediat după parodia Steaua-Viitorul, acesta a declarat că: ”Eu probabil că nu voi mai rămâne la Steaua din vară pentru că eu nu fac asfel de lucruri murdare la Steaua. Eu am altă mentalitate. Eu vreau să merg în Champions League, să câştig meciuri”, lăsând să se înțeleagă clar blatul. În final, coloana lui s-a îndoit și a revenit asupra deciziei, însă rana rămâne.
Barometrul presiunii blatului la Steaua!
Partida omeniei a urcat cotele la valori inimaginabile!
foto: @ioanitoaia
