Pe 22 aprilie 1992, SC Bastia realiza o performnață împortantă în istoria clubului, calificarea în semifinalele Cupei Franței după ce trecuse de Nancy la penalty-uri în sferturi. În penultima fază a competiției, Bastia urma să întâlnească echipa momentului în fotbalul francez, Olympique Marseille. În cealaltă semifinală, AS Monaco învingea cu 5-3 după loviturile de pedeapsă pe AS Cannes și se califica în ultimul act al competiției.
Semifinala dintre Bastia și Marseille urma să se dispute în orășelul corsican, pe Stadionul Armand Cesari cunoscut ca și Furiani. Capacitatea arenei era la vremea respectivă de 8.750 de locuri. Pentru o formație de Liga a 2-a, capitatatea stadionului Furiani nu a fost niciodată o problemă până la această semifinală. Datorită cererii mari de bilete, oficialii clubului au hotărât să demoleze Tribuna Nord de 750 de locuri construită în 1948 și să construiască una nouă, una care să corespundă numărului mare de spectatori care doreau să fie prezenți la meciul cu Marseille. Pentru că mai erau doar două săptămâni până la marele meci, lucrările au început la doar două zile după meciul cu Nancy. Tribuna Nord a fost demolată în timpul nopții de 24 aprilie, aproape în secret și asta pentru a nu se pierde prea mult timp cu aprobarea tuturor avizelor pentru această demolare. Reprezentatul primăriei afla din presă abia a doua zi că Tribuna Nord a stadionului a fost demolată și nu mai putea să ia niciun fel de măsuri.
Între timp, oficialii Bastiei semnau un contract cu firma Sud Tribune pentru instalarea unei tribune metalice în locul fostului stand deja demolat. Inițial a fost contactată o altă firmă, Space Location, care însă a refuzat contractul motivând că timpul nu este suficient pentru o astfel de lucrare. În cele din urmă, lucrările la stadion încep pe 28 aprilie 1992 cu mari dificultăți. În dimineața zilei în care au început lucrările, o grevă în portul din Marseille întârzie livrarea materialelor necesare pentru noua tribună a stadionului. Interesantă este reacția Federației Franceze de Fotbal (FFF) căreia i s-a cerut amânarea partidei date fiind circumstanțele. Oficialii Bastiei s-au lovit însă de refuzul Federației astfel că lucrările la stadion trebuiau urgentate.
Clubul corsican tipărise aproape 10.000 de bilete pentru noua tribună dar acestea nu puteau fi puse în vânzare deoarece FFF trebuia mai întâi să avizeze un raport de securitate și siguranță. Raportului întârzie să apară dar înce cele din urmă vine cu exact o săptămână înaintea partidei care urma să aibă loc miercuri, 5 mai 1992. Biletele fusese puse însă în vânzare cu o zi înainte ca raportul să fie aprobat. Corsicanii au avut o surpiză când au văzut prețul biletelor: o creștere cu 75% față de prețul de la meciul cu Nancy. Cu toate acestea însă, toate ticketele s-au epuizat. Veneau totuși fotbaliști precum Jean-Pierre Papin, Didier Deschamp sau Basile Boli.
Se lucra în ritm alert la noua tribună în timpul week-end-ului și se părea că până la startul partidei totul o să meargă conform planului. Cu doar o zi înaintea partidei, departamentul de pompieri observă neregularități la noua tribună și consideră că noul stand nu corespunde din punctul de vedere al siguranței. Se lucrează la foc automat până aproape de startul partidei pentru a corespunde cerințelor pompierilor.
Primii fani își fac apariția la stadion cu 4 ore înainte de primul fluier, moment în care la tribuna cea nouă încă se efectuau lucrări. Cu 90 de minute înaintea startului partidei, stadionul era plin și vuia de entuziasm. În tribuna nou instalată se cânta și se fluturau steaguri. La ora 20:00, cele două echipe au ieșit la încălzire iar frenezia cuprindea tot stadionul însă tribuna își arăta primele defecte. clatinându-se serios. În rândul spectatorilor se instalase panica. Vocea din difuzoarele stadionului, cerea celor aflați la noua tribună să nu se miște prea mult pentru a nu destabiliza cadrul metalic. Cu 15 minute înainte de primul fliuier, după ce jucătorii celor două formații au intrat la cabine, tribuna nouă era foarte instabilă.
La ora 20:00, cele două echipe au ieșit la încălzire iar frenezia cuprindea tot stadionul însă tribuna își arăta primele defecte. clatinându-se serios. În rândul spectatorilor se instalase panica. Vocea din difuzoarele stadionului, cerea celor aflați la noua tribună să nu se miște prea mult pentru a nu destabiliza cadrul metalic. Cu 15 minute înainte de primul fliuier, după ce jucătorii celor două formații au intrat la cabine, tribuna nouă era foarte instabilă.
Cu doar 10 minute înainte de startul meciului, partea superioară a tribunei metalice se prăbușește cu 2.000 de spectatori. Cei aflați în partea inferioară a tribunei încearcă să scape îndreaptâdu-se spre teren. Jucătorii abia intrați pe teren, terifiați, încearcă să ajute spectatorii trăgându-i înspre teren.
Gazonul devine rapid o scenă ruptă din filmele horror. La fața locului vin ambulnațe și elicoptere. Spitalele locale au devenit rapid neîncăpătoare iar unii dintre răniți au fost transportați la spitalele din Nice și Marseille. În zilele următoare numărul victimelor creștea, ajungându-se într-un final la 18 morți și peste 2.300 de răniți.
Un raport oficial publicat la câteva zile de la dezastru, evidenția o serie de nereguli de proeictare și planificare, încălcări grave de securitate și siguranță atât din partea clubului cât și din cea a Federației Franceze de Fotbal. În plus, prețul biletelor nu fusese raportat Federației astfel că o parte din banii obținuți din vânzarea acestora au intrat în buzunarele oficialilor clubului.
S-a intentat un proces pentru a pedepsi responsabilii dezastrului. În urma acestuia, 8 oficiali au fost găsiți vinovați și trimiși după gratii pentru doi ani fiecare. Președintele clubului Bastia de la acea vreme, Jean-Francois Filippi nu a mai apucat să fie judecat fiind împușcat în locuința sa cu două zile înainte ca procesul să înceapă.
După dezastrul de la Furiani, finala Cupei Franței, ediția 1991/92 nu s-a mai disputat.
