2-10 la general, în optimile de finală ale Ligii Campionilor, este un rezultat umilitor pentru orice echipă participantă la o competiție de acest nivel, cu atât mai mult pentru Arsenal, un club care generează o imensă sumă de bani, fiind pe locul trei în respectivul clasament, după cele două echipe mari din Manchester.
A cui este vina? Jucătorii au fost transferați și antrenați de către Arsene Wenger, iar statisticile sunt nemiloase: Arsenal a ajuns la cea de-a șaptea eliminare consecutivă în optimile Ligii Campionilor. O serie începută în 2011, cu eliminare în fața Barcelonei ( 2-1 în tur, 1-3 pe Camp Nou ), culminată marți seară după un alt 1-5 încasat de la Bayern Munchen.
Din ce în ce mai mulți fani ai tunarilor îi cer demisia lui Wenger, însă antrenorul francez se pare că nu are de gând să facă asta, ba dimpotrivă, ziarele britanice au publicat în ultimele zile informații conform cărora acesta va semna un contract nou cu clubul din Londra.
Au trecut peste 20 de ani de când Arsene Wenger a preluat funcția de manager general la Arsenal londra ( octombrie 1996 ), iar visul lui de a primi un Gold-Card exclusiv care să îi permită intrarea în clubul G-8 al fotbalului european a rămas doar un vis. Clubul este tot mai puternic din punct de vedere financiar, se joacă pe un stadion nou, însă ceea ce contează cel mai mult și ce rămâne cel mai adânc înfipt în memoria suporterilor este rezultatul. Cifrele nu mint.
1160 de meciuri jucate, 204 în competiții europene, 191 în Liga Campionilor. Ăsta e numărul de meciuri în care Wenger a condus de pe banca tehnică echipa tunarilor.
Când francezul a ajuns la Arsenal pentru a conduce primul său antrenament acolo, cei din conducerea administrativă i-au spus că pentru moment nu se poate, pentru că avea prioritate un grup de studenți care închiriaseră terenurile și că întâlnirea cu fotbaliștii săi va fi amânată câteva ore. Wenger realiza în acel moment că ceva trebuie schimbat la o echipă care câștigase două titluri de campioană în ultimul sfert de secol într-o ligă dominată de către cluburile din nord. Arsenal se antrena pe atunci pe terenul unei universități din Londra. Wenger a amenințat clubul că dacă nu face ceva concret pe respectiva temă, va renunța la funcție la fel de repede cum a acceptat-o. Peste doar trei ani, Arsenal inaugura propriul centru de antrenamente la London Conley, o locație situată în nord-est-ul capitalei britanice. Acolo a început să se forjeze legenda lui Arsene Wenger la Arsenal Londra.
Efectul Wenger s-a văzut de manieră imediată. În primele opt sezoan Arsenal a câștigat de trei ori titlul în Premier League, printre care și faimosul titlu al ”Invincibililor”, de patru ori FA Cup, pentru ca în 2006 să ajungă în finala Ligii Campionilor, pierdută la Paris, în fața Barcelonei. Arsenal se transformase într-o echipă specială, total diferită de ceea ce fusese până la momentul sosirii lui Wenger. ”Nu știam cine era, nu îl cunoșteam. Înainte de a semna contractul, a trimis indicații tactice pentru un meci ce urma să îl jucăm cu Borussia Monchengladbach. Nu ne-a căzut deloc bine” povestea ani mai târziu, Tony Adams, unul dintre fotbaliștii care inițial nu prea l-au agreat pe Wenger. Francezul pusese punct petrecerilor din vestiar și venise cu o nouă dietă alimentară, care punea ordine în debandada culinară ce domnea între jucători.
”Îmi aduc aminte că m-am dus cu Tony ( Adams ) la el să îi spunem că era imposibil să obținem ceva cu acele metode de antrenement, unde efortul fizic nu mai era pe primul plan. Wenger, ne-a răspuns, cu un calm incredibil, că totul este sub control” avea să spună la rândul său Lee Dixon, un fost jucător al tunarilor și el. Până la sosirea francezului, în Premier League doar Ruud Gullit mai avusese onoarea să antreneze acolo din postura antrenorului străin. În sezonul 2016-2017 sunt 16 antrenorii care conduc echipe din prima ligă engleză.
Fotbal da, titluri nu
Imediat după finala pierdută la Paris în fața Barcelonei, Arsenal inaugura Emirates Stadium, o arenă ultramodernă în care s-au investit peste 500 de milioane de euro. De atunci s-au mai câștigat doar două FA Cup și două Comunnity Shield, în Premier League maximul atins fiind un loc doi din sezonul 2016-2017. Răbdarea suporterilor s-a transformat între timp în frustrare și admirația pentru fidelitatea antrenorului în dorința ca acesta să plece.
Marți seara, după catastrofalul 1-5 de pe Emirates, în jur de 200 de fani Arsenal s-au adunat lângă stadion pentru a striga lozinci prin care cereau plecarea lui Wenger. ”Nu un alt contract” sau ”E timpul pentru o schimbare” sunt două dintre mesajele ce au putut fi vazute printre revendicări, iar zilele antrenorului francez la Arsenal par a fi numărate. Dacă rezultatele nu îl ajută, presupusul conflict dintre el și Alexis nu face decât să pună gaz pe foc.
Situația echipei în Premier League nu ajută deloc, iar presa e feroce cu Wenger. După trei înfrângeri în ultimele patru etape, Arsenal e la 16 puncte distanță de liderul Chelsea și la cinci de Manchester City, care ocupă locul 4, ultimul cu acces în Liga Campionilor. ”Această echipă este moartă și îngropată. Aici, pe Emirates Stadium, inima ei nu mai bate. Nici măcar o curățenie în vestiar sau o tragere de urechi a fotbaliștilor îl mai poate scoate pe Wenger din această gaură neagră. Uitați de respect și demnitatea, despre asta se va vorbi când în cele din urmă va pleca. A distrus puțin câte puțin această echipă” a tras cu gloanțe explozive tabloidul The Sun după catastrofala dublă versus Bayern.
Cu toate astea, Wenger, considerat a fi o persoană extrem de inteligentă, pare închis în realitatea sa particulară. ”Cred că echipa este pe un drum bun, chiar dacă acum trecem printr-un moment dificil.” spunea francezul după meciul retur cu Bayern, pentru ca într-o conferință de presă dată joi dimineață să recapaciteze puțin ”Am muncit din greu timp de 20 de ani pentru a face fericiți fanii, însă sigur că părerea lor contează. Nu va fi factorul cel mai important, însă voi ține cont de asta” a răspuns la întrebarea ce stă pe buzele tuturor în acest moment în fotbalul englez: Va mai continua Arsene Wenger cu Arsenal sau ne aflăm la finalul unui ciclu istoric pentru acest club?