12 ani, 2 luni şi 2 zile. Sau 4446 zile. Atât timp trecuse de când campioana ultimelor trei sezoane în Nigeria, Kano Pillars, suferise ultima înfrângere, pe teren propriu, în campionat. Se întâmpla pe 21 iunie 2003. Atunci, Kano Pillars pierdea cu 2-1 împotriva celor de la Julius Berger.
După 203 meciuri (173 de victorii, 30 de egaluri, 378 de goluri marcate şi 86 primite), Kano Pillars şi-a adus aminte ce gust are o înfrângere în faţa propriilor suporteri. Scorul a fost acelaşi ca în urmă cu 12 ani, 1-2 (Rabiu Ali 46′ / Munir Ubale 12′, Yaro Batule 16′), iar adversara s-a numit Nasarawa United. Cifrele de necrezut nu se opresc aici. Aceasta a fost prima victorie în deplasare pentru Nasarawa United în sezonul 2015 şi a treia în ultimele trei sezoane pe teren străin.
The last time we suffered a defeat at home was 12 Years ago! If anything we should celebrate today for the record.
— Kano Pillars FC (@pillarsfc) August 23, 2015
Probabil vă întrebaţi de ce am tot auzit de Barcelona şi Real Madrid în ultimii ani în loc să vorbim de magnificii de la Kano Pillars. Chiar atât de buni sunt? Iar adversarii lor sunt chiar atât de slabi în deplasare, acum reuşind o victorie miraculoasă? Răspunsul e “Nu” în ambele cazuri.
Campionatul Nigeriei a intrat în atenţia lumii fotbalului în urmă cu câţiva ani, atunci când s-a observat o repetiţie neobişnuită în clasament. Cele 20 de echipe pierd foarte greu acasă, de unde rezultă şi că se câştigă foarte greu în deplasare. În 2014, 7 echipe au terminat campionatul neînvinse pe teren propriu, 6 echipe nu au câştigat vreun meci în deplasare, nimeni nu a strâns mai mult de trei victorii în deplasare. În 2013 a fost şi mai evident. 10 (jumătate din prima ligă) echipe nu au pierdut “acasă”, vicecampioana reuşind performanţa de a nu primi gol pe teren propriu, iar 7 nu au câştigat “afară”, două pierzând toate cele 19 partide. Trendul se regăseşte şi în 2012 (9 “acasă”, 8 “afară”), 2010/2011 (10 “acasă”, 5 “afară), 2009/2010 (8 “acasă”, 8 “afară”), etc. În general, marea majoritate a echipelor nu pierd mai mult de trei meciuri pe teren propriu, şi, implicit, nu câştigă mai mult de trei în deplasare. Rare au fost ocaziile când s-a depăşit această bornă.
De ce se întâmplă aşa în fiecare an? Deplasarea este dificilă, echipele ajungând de multe ori înainte de startul partidei, şi, uneori, chiar pot întârzia dacă au fost jefuite pe drum. Astfel, prepararea este afectată. Dar acesta e doar un motiv infim. Oaspeţii sunt întâmpinaţi de spectatori extrem de violenţi şi au parte de arbitraje foarte dubioase. Arbitrii nu sunt plătiţi de către ligă, ci prin “indemnizaţii” oferite de echipele gazdă înainte de fiecare meci, stabilite împreună cu League Management Company. Însă cluburile nu respectă înţelegerea fixă de fiecare dată şi încearcă să facă această plată în funcţie de prestaţia brigăzii. Uneori, echipele vizitatoare se oferă şi ele să contribuie la “indemnizaţie”, astfel că arbitrajul poate fi de partea celor care au contribuit mai mult. Şi chiar dacă nu se întâmplă aşa, intimidarea şi violenţa asupra arbitrilor din partea publicului gazdă nu sunt întâmplări izolate, povesteşte Paul Doyle, jurnalist The Guardian, într-un material din 2013 despre sistemul competiţional, corupţia şi violenţa din fotbalul nigerian.
Astfel, nu ar fi de mirare dacă am afla zilele viitoare că, de fapt, Kano Pillars nu a pierdut cu Nasarawa United, iar arbitrul a trecut scorul greşit în raportul meciului, ori că oaspeţii au introdus în teren un jucător fără drept de joc.
Până una alta, să ne îndreptăm atenţia către următoarea echipă care preia recordul lui Kano Pillars din campionat. Sunshine Stars n-a mai pierdut pe teren propriu de pe 23 noiembrie 2008, 0-1 cu Heartland: 121 de meciuri, 99 victorii, 22 egaluri, 231 goluri marcate, 59 goluri primite.
