Știți cu ce se ocupă presa sportivă în ultimele zile? Cu campania electorală. Suntem atât de obișnuiți cu calificările în optimile Ligii Campionilor încât ne-am tot plicitisit. Dacă sunt sferturi, hai că poate tresărim puțin. Să zicem că în semifinale începem să dăm ochii pe spate de admirație.
Imaginați-vă că în locul Unirii era ( nu zic doar Steaua ) o echipă din Capitală. Iadul pe pământ și pământul învelit în lapte gros și smântânos. Zeci de studiouri portabile plasate strategic in fața palatelor și cluburilor de noapte ( locuri unde mai recent se fac pregătirile și cantonamentele ), sute de ore de transmisiuni de televizate și mii de pagini cu zeci de mii de știri. E doar Unirea. Nu vă agitați. Așa cum vine, așa pleacă. Desculță.
Mai profitabilă e campania electorală. Ce vedem noi în presa de sport ? Tolo spune că la meciul Unirea- Sevilla comentatorul a fost presionat să vorbească despre sulă-bleagă Geoană ( nu sunt anti omul ăsta, sunt anti întreaga clasă politică românească care de 20 de ani încoace a ținut țara pe loc ). Mai jos, în dorința de a se revanșa față de sulă-bleagă, apare alt articol în care i se pomenește iar numele, de data asta într-un context pozitiv. L-a premiat pe Mircea Lucescu, asta în timp ce bălălăii de la sfurt.ro spun că pe Mircea Lucescu de fapt la premiat Steven Seagal. I-o fi plasat ăla un cap în gură dragului nostru politician și i-a luat locul.
Bomboana de pe colivă o pune Proscrotul care pune la loc de cinste cea mai mârșavă chestie în materie de campanie electorală văzută de mine în mulți, mulți ani de zile. Nu mă interesează politica. Nu țin nici cu sulă-bleagă Geoană, nici cu Băsescu ( deși gura mare pe care o făcea ăsta acum ceva ani, mă convinsese cât de cât. Paie pe foc ), însă dacă mă așteptam la publicarea acestor lucruri în cotidiane care se ocupă cu politica, de ce mă văd obligat eu, cel care vrea să citească despre sport, să dau peste ceea ce evit cu ardoare de atât amar de timp tocmai pe paginile ziarelor de sport?
Nu îmi este de ajuns că vâd mai multe țâțe goale decât goluri și mai multe
clipuri porno decât faze din meciuri? Pe mine personal, plecat fiind din țară, nu mă mai interesează aceste lupte de doi lei pentru ciolanul lipicios. Sunt și voi fi român. Dacă aș avea o putere mare ( vorba dragilor de maneliști ) mi-aș face, aici în afara țării, o națională și un campionat de fotbal care să aibă o mentalitate curățată de păcatele Mioriției. Care să reprezinte România. Care să cânte imnul în timp ce îl simte cu adevărat. Care să simtă culorile tricolorului puse pe piept nu doar pentru că dă bine la imagine.
Că presa sportivă face ceea ce face, nu mi se pare ceva normal, deși încerc să înțeleg. În vremuri de vaci schiloade, orice bănuț e binevenit.
