Nae Ungureanu, fundaș stânga al Universității Craiova și al echipei naționale a României.
Timp de zece sezoane, Nae Ungureanu a fost banda stângă a uneia dintre cele mai iubite echipe din istoria fotbalului românesc – „Craiova Maximă” a generației Cârțu – Bălăci – Deselnicu.
Nicolae Ungureanu a fost găsit fără suflare în dimineața zilei de 28 august 2026, la reședința sa din Sadu, județul Gorj. Vestea a fost făcută publică inițial pe rețelele sociale de Silviu Bogdan, fost angajat al Universității Craiova, iar clubul oltean a confirmat ulterior decesul printr-un mesaj de omagiu. Nu a fost comunicată o cauză medicală oficială a morții; se știe însă că Ungureanu suferise, în 2021, un accident vascular cerebral, în urma căruia fusese internat mai multe zile la Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova.
Decesul s-a produs la doar câteva ore după ce Universitatea Craiova fusese eliminată din Europa League de Ararat-Armenia, la loviturile de departajare. Potrivit fostului său coleg Nicolae Negrilă, care se afla alături de el în acea seară, Ungureanu a urmărit meciul și s-a arătat vizibil afectat de eliminare, după care cei doi s-au retras în camere separate. A doua zi dimineață, Negrilă a fost alertat de comportamentul agitat al câinilor din camera lui Ungureanu și l-a găsit deja decedat.
Dar povestea lui Nae Ungureanu nu se rezumă la ultima ei seară. Este povestea unui fundaș stânga discret, format la Electroputere Craiova, care a devenit unul dintre pilonii generației de aur a „Craiovei Maxime”, apoi component al lotului Stelei finaliste în Cupa Campionilor Europeni, și, timp de aproape un deceniu, unul dintre fundașii de încredere ai echipei naționale a României.
TRASEUL LUI NAE UNGUREANU
Notă editorială: data nașterii circulă în surse cu mici variații (11 noiembrie 1956, potrivit comunicatului FRF, respectiv octombrie 1956/1957 în alte publicații). Am folosit varianta oficială a Federației Române de Fotbal.
CRAIOVA MAXIMĂ ȘI GENERAȚIA DE AUR
Nae Ungureanu a ajuns la Universitatea Craiova în 1977, venind de la Electroputere Craiova, și a rămas la clubul oltean timp de zece sezoane, până în 1987. A jucat ca fundaș stânga, post pe care avea să și-l facă unul dintre cele mai recunoscute din fotbalul românesc al anilor ’80, strângând 284 de meciuri și 17 goluri pentru „alb-albastru”.
A făcut parte din generația supranumită „Craiova Maximă”, alături de nume precum Sorin Cârțu și Ilie Bălăci, cu care a câștigat cele două titluri de campion al României din sezoanele 1979-1980 și 1980-1981, plus trei Cupe ale României. Aceeași generație a dus echipa olteană până în semifinalele cupelor europene, într-o eră în care performanța internă a Craiovei era considerată una dintre cele mai mari din fotbalul românesc postbelic.
STEAUA, FINALA EUROPEANĂ ȘI ULTIMII ANI DE CARIERĂ
În 1987, după un deceniu la Craiova, Ungureanu s-a transferat la Steaua București, unde a mai jucat 136 de meciuri și a marcat 10 goluri, adăugând la palmares încă două titluri de campion și două Cupe ale României. În 1989 a făcut parte din lotul echipei bucureștene care a disputat finala Cupei Campionilor Europeni, pierdută în fața lui AC Milan.
Cariera lui de jucător s-a încheiat la Rapid București, unde a evoluat în sezonul 1992-1993, înainte de a se retrage din activitatea competițională.
57 DE SELECȚII PENTRU ROMÂNIA ȘI EURO 1984
La echipa națională a României, Nae Ungureanu a strâns 57 de selecții și un gol, între 1981 și 1989. A făcut parte din lotul român prezent la Campionatul European din 1984, disputat în Franța, și a continuat să fie prezent în calificările pentru Campionatul Mondial din 1990, fără a fi însă inclus în lotul final pentru turneul final.
„Sunt foarte afectat, vă rog să mă înțelegeți.”
— SORIN CÂRȚU, FOST COLEG DE GENERAȚIE LA UNIVERSITATEA CRAIOVA
NOAPTEA ÎN CARE S-A STINS O LEGENDĂ
Potrivit relatării făcute pentru Prosport de fostul său coleg Nicolae Negrilă, cei doi au urmărit împreună, în seara de 27 august 2026, meciul în care Universitatea Craiova a fost eliminată din Europa League de Ararat-Armenia, la loviturile de departajare. Ungureanu s-ar fi enervat rău din cauza rezultatului, propunând să meargă la culcare. Nimic nu părea îngrijorător în acel moment – doar frustrarea firească a unui om legat sufletetește de echipa la care a jucat un deceniu.
Cei doi s-au retras în camere separate. În dimineața următoare, Negrilă a fost atras de comportamentul agitat al câinilor din camera lui Ungureanu și, verificând, l-a găsit deja decedat. Echipele medico-legale au fost chemate la reședința din Sadu pentru a stabili circumstanțele exacte ale morții.
OMAGII DIN FOTBALUL ROMÂNESC
Universitatea Craiova a confirmat decesul printr-un mesaj de omagiu, amintind statutul lui Ungureanu de dublu campion și triplu câștigător al Cupei României în cei zece ani petrecuți la club. Federația Română de Fotbal, Liga Profesionistă de Fotbal și mai multe publicații sportive au transmis, la rândul lor, mesaje de condoleanțe. Înaintea meciurilor din etapa a șaptea a Superligii, toate partidele au fost precedate de un moment de reculegere în memoria sa.
PALMARES
2 titluri de campion al României: 1979-80, 1980-81
3 Cupe ale României
2 titluri de campion al României
2 Cupe ale României
Finalistă, Cupa Campionilor Europeni, 1989
57 de selecții, 1 gol (1981-1989)
Participare la Campionatul European 1984
CURIOZITĂȚI
- A jucat întreaga carieră pe postul de fundaș stânga, fiind considerat unul dintre cei mai buni jucători români pe acest post în anii ’80.
- A făcut parte din „Craiova Maximă”, supranumele generației de aur a Universității Craiova din perioada 1979-1983.
- A fost prezent în lotul Stelei în finala Cupei Campionilor Europeni din 1989, pierdută în fața lui AC Milan.
- Vestea morții sale a fost făcută publică inițial pe rețelele sociale, de un fost angajat al Universității Craiova.
- A murit la doar câteva ore după eliminarea Universității Craiova din Europa League, meci pe care îl urmărise cu un fost coleg de generație.
Nae Ungureanu rămâne, în memoria colectivă a suporterilor olteni, unul dintre chipurile discrete dar esențiale ale „Craiovei Maxime” – un fundaș care nu a căutat niciodată reflectoarele, dar fără de care banda stângă a acelei echipe legendare nu ar fi fost completă.
Surse principale: frf.ro · gsp.ro · digi24.ro · prosport.ro · sport.ro · digisport.ro · lpf.ro
