Pe 24 februarie 2005, Steaua reușea o calificare istorică în optimile Cupei UEFA după ce elimina Valencia la penalty-uri. În tur, steliștii au pierdut cu 2-0 și puțină lume le mai dădea vreo șansă de calificare însă la București, lucrurile au stat puțin altfel decât se anticipa.
Terenul greu de pe Ghencea a fost favorabil echipei antrenate la vremea respectivă de Walter Zenga. Probabil acest meci va rămâne în amintirea lui Andrei Cristea ca fiind cel mai bbun meci din întreaga carieră. Motivul este simplu. Atacantul în vârstă de 20 de ani la acea dată marca o dublă în poartă lui Palop în minutele 50 și 71 restabilind egalitatea la general și împingând deznodământul calificării în prelungiri care, a venit ulterior după loviturile de la 11 metri.
Walter Zenga a jucat cu Vasili Khamutovski, Mirel Rădoi, Dorinel Munteanu, Laurențiu Diniță, Nicolae Dică, Petre Marin, Daniel Oprița, Andrei Cristea, Sorin Paraschiv și Sorin Ghionea. Pe banca de reserve s-au aflat Marin Tudor, Gabriel Boștină (introdus în minutul 84 în locul lui Diniță), Eugen Baciu (introdus în minutul 94 în locul lui Cristea), Florin Lovin (introdus pe teren în minutul 113 în locul lui Oprița), Bănel Nicoliță, Cristian Ciocoiu și Boris Keca.
De cealaltă parte, Claudio Ranieri începea meciul cu: Andres Palop, Fabio Aurelio, David Albelda, Bernardo Corradi, Ruben Baraja, Marco Caneira, David Navarro, Amedeo Carboni, Xisco, Francisco Rufete și Emiliano Moretti. Pe bancă s-au aflat: Marco Di Vaio (introdus pe teren în mintutul 78 în locul lui Xisco), Mista (min. 78 – Corradi), Pablo Aimar (min. 103 – Moretti), Santiago Canizarez, Sefano Fiore, Mohamed Sissoko și Nicolas Karlamoff.
