Lance şi ziua în care am aflat că Moş Crăciun nu există !

3
1268

Vă mai amintiţi momentele ălea din copilărie când aţi aflat că Moş Crăciun nu există  ? Sau nici iepuraşul de Paşte ? Probabil majoritatea am aflat de la alţi copii de la şcoală. Când părinţii ne-au confirmat, a fost una dintre cele mai triste zile posibile. Iar câţiva ani după, încă speram că va veni Moşul, că el ne-a pus cadourile sub brad, nu părinţii sau rudele.. mă rog, am bătut câmpii destul.

Moş Crăciunul de care vorbesc eu e Lance Armstrong. E un subiect delicat de abordat, mai ales în zilele acestea. Toată lumea are câte o părere despre Lance, majoritatea se simt înşelaţi. De mic copil am iubit aproape toate sporturile posibile, încă  mai „ sufăr „ de boala asta. Ciclismul însă nu mă  atrăgea deloc. Într-o noapte eram întâmplător pe Eurosport.Am văzut un documentar despre un om care a învins Cancerul pentru ca mai apoi să câştige competiţia aia infernală pentru corpul uman, Tour De France.

M-am decis să urmăresc a doua zi o etapă de curiozitate, doar era prea cald pentru joacă afară la orele ălea..m-am îndrăgostit instantaneu, de peisaje, de munţi, de comentariile lui Naum şi Banciu şi nu în ultimul rând de oamenii ăia care dădeau totul din ei pe o căţărare de categorie specială.Cred că asta se întâmpla prin  2001-2002. De atunci mi-am petrecut fiecare vacanţă de vară cu o etapă din Le Tour între fotbalul de dimineaţă şi cel de seară din faţa blocului. Recunosc, dormeam liniştit câte 200 de km pe timpul etapelor de plat, cred că şi Naum şi Banciu ar fi făcut-o fără vinul din studio.

Dar erau etapele de munţi, luptele lui Lance cu Ullrich, cu Beloki, cu Pantani.Erau oameni care refuzau să accepte înfrângerea. Erau ani în care Le Tour se decidea în Alpi şi în Pirinei, nu la vreun contratimp. Am avut o copilărie foarte frumoasă şi totuşi printre cele mai frumoase amintiri ale mele se leagă de batăliile de pe Tourmalet sau mai ştiu eu unde.

Anii au trecut, cu cât creşteam mai mult îmi era tot mai clar că precum filmele bune, tot ce am văzut nu e neapărat şi real. Problema doping-ului devenea tot mai clară în cazul lui Lance.

În adâncul sufletului meu ştiam că e imposibil să  fie nevinovat, omul ăsta i-a bătut pe Pantani şi Ullrich pe munţi, Ullrich a fost suspendat pentru doping, iar Pantani..Dumnezeu să-l odihnească în pace !

Un ciclism în care Contador şi Schleck trec la braţ Tourmalet-ul sau Wiggins câştigă Le Tour la contratimp nu înseamnă prea mult pentru mine după ce am văzut coloşii ăştia !

În vara anului trecut, Lance anunţa că renunţă la lupta împotriva acuzaţiilor de doping.Atunci am primit confirmarea că bănuielile mele erau adevărate. El, omul care a învins atâtea să renunţe ?? Nu se putea întâmpla decât dacă era vinovat.

În egoismul meu şi vă rog să-mi scuzaţi etica, aş fi preferat ca Lance să nu confirme vreodată ceea ce era deja evident. Lumea sportului şi lumea în general, are nevoie de astfel de poveşti. Armstrong nu a fost doar un ciclist, a fost o poveste de viaţă.

Iar apoi într-o dimineaţă mă trezesc şi citesc că Lance a declarat că toată povestea sa a fost o minciună. Una frumoasă  şi bine împachetată. Când am aflat de la copii că Moş Crăciun nu e real, n-am vrut să merg a doua zi la şcoală, nu vroiam să dau ochii cu cei care mi-au spulberat visele. Aşa şi în dimineaţa aceea, pentru o secundă, am simţit că nu mai vreau să ştiu nimic, să vad pe nimeni sau să vorbesc cu nimeni.

Pentru mine aşa cum Moş Crăciun va fi întotdeauna cel care mi-a adus cadouri, Lance va rămâne omul care a învins cancerul iar mai apoi a învins munţii cum niciun om n-a mai făcut-o vreodata ! Da, lăsaţi-mă în lumea mea !

Articolul precedentBundesliga: Schalke si Hannover inaugureaza vineri returul
Articolul următorBundesliga: Schalke si Hannover – spectacol de gala cu 9 goluri !

3 COMENTARII

  1. Stimate Robert,
    Sigur randurile tale suna frumos, fata de Lance am si eu sentimente diferite de la admiratie pana la mila. Mila pentru un om care a avut de toate numai un sfetnis bun i-a lipsit.
    Cu cele 7 victorii la Tour putea deveni nemuritor dar frauda iese la suprafata ca untdelemnul din proverb, candva cineva tot l-ar fi “suflat”.
    Sa stii ca mari ciclisti au mai fost, ii amintesc doar pei cei care au obtinut cate 5 victorii la Tour, recordul de pana acum: Jaques Anquetil, Eddy Merckx, Bernard Hinault, Miguel Indurain. Pentru exactitate sa spunem ca fiecare a avut afacerea lui mai mica sau mai mare de dopaj.
    Lance spunea azi noapte in interviul despre care am relatat maisus ca dopajul in ciclism este atat de normal ca si aerul in roti. Trist dar real.
    Eu sunt de multi ani un iubitor si practicant al ciclismului, sigur ca amator si fara doping, pot intelege suferinta celor care urca pe Tourmalet sau Alpe D`Huez. Dar acesta este sportul, pentru mine este de neinteles de ce aceasta spirala a fraudei care cuorinde tot mai mult sportul in general nu numai ciclismul.
    Un nou sezon bate la usa si spre bucuria mea exista in sportul cu pedale o intreaga generatie de tineri alergatori decisi sa lupte doar cu mijloace corecte. Sa speram ca victoriile vor fi de partea lor.
    Cu stima, si vino te rog mai des pe la ciclism aici, pe tikitaka.ro

  2. Stimate Georg, in primul rand iti multumesc pentru invitatia adresata. Am citit ce ai scris tu si astazi, mereu te citesc cu interes in tot ce scrii legat de ciclism si nu numai. Intr-adevar, au mai fost multi ciclisti mari si inaintea lui Lance, vor mai fi si dupa. Lance imi e apropiat mie pentru ca am crescut cu el, sunt convins ca intelegi.Din pacate ciclismul e un sport crucificat de multi pentru simplul fapt ca duce o lupta intensa impotriva dopingului. De-abia astept si eu noul sezon, sper ca Froome sa fie lasat sa se desfasoare si sa avem mai multi campioni pe munti si mai putini pe contratimpuri. A trisat si e de neiertat pentru asta, dar chiar si asa spun eu ca ramane unul dintre cei mai mari ciclisti din toate timpurile. Dar e condamnat pe buna dreptate de multi, de cei care au vazut un idol si un model in el.

  3. Sunt 2 moduri in care poti vedea intreaga nebunie: ori ca Lance a fost unul dintre cei mai buni, ori ca oricine ar fi putut fi cel mai bun in conditiile in care trisa.
    Una peste alta, e pacat ca se destrama imaginea omului care a invins o boala precum cancerul pentru ca apoi sa devina idolul multor iubitori de ciclism.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here