Ladislau Brosovszky
(23 martie 1951 – 23 decembrie 1990)
Pe străzile Aradului, în iarna anului 1990, vestea s-a răspândit cu viteza fulgerului. Gioni nu mai era printre noi. La doar 39 de ani, Ladislau “Gioni” Brosovszky, legenda fotbalului arădean, își dăduse ultima suflare, lăsând în urmă amintirea unui stângaci fabulos și a unei dinastii sportive ce a marcat istoria orașului de pe Mureș.
Născut în 23 martie 1951 în Arad, Ladislau Brosovszky moștenea deja o tradiție fotbalistică. Tatăl său, Antoniu Brosovszky, fusese și el fotbalist la UTA, iar coincidența face ca primul gol marcat vreodată de UTA să poarte semnătura unui Brosovszky – chiar tatăl lui Gioni (porecla lui Ladislau), în acel meci inaugural din 28 mai 1945 împotriva Banatului Sânnicolau Mic.
De la tatăl său a moștenit nu doar pasiunea pentru fotbal, ci și acel talent înnăscut care avea să-l transforme în unul dintre cei mai spectaculoși jucători arădeni ai generației sale. Copilăria petrecută în preajma stadionului și orele nenumărate de antrenamente individuale au șlefuit ceea ce avea să devină mai târziu “stângul formidabil” al lui Gioni.
Și-a început cariera fotbalistică la Vagonul Arad în sezonul 1967-1968 din Divizia B, dar talentul său nu putea rămâne multă vreme în liga secundă. Curând, la doar 17 ani, Nicolae “Coco” Dumitrescu, antrenorul de la UTA, l-a remarcat și l-a adus la echipa fanion a orașului.
Debutul său în Divizia A a avut loc pe 1 septembrie 1968 într-un meci pierdut în deplasare cu 1-0 în fața Petrolului Ploiești. Puțini ar fi bănuit atunci că tânărul debutant va marca începutul unei ere de aur pentru fotbalul arădean. În acel prim sezon, Ladislau Brosovszky a fost folosit în 21 de meciuri, marcând un gol, suficient pentru a contribui la primul titlu după o pauză de 14 ani pentru UTA.
Anii următori aveau să consolideze statutul de titular incontestabil al lui Ladislau Brosovszky. În sezonul 1969-1970, UTA Arad cucerea al șaselea titlu din istorie, cu Gioni evoluând în toate cele 30 de meciuri ale campionatului. Dar gloria supremă a venit în sezonul european următor.
În 1970, echipa arădeană realiza cea mai mare performanță a fotbalului românesc de club la acea vreme – eliminarea campioanei mondiale și europene Feyenoord Rotterdam din Cupa Campionilor Europeni. După un 1-1 la Rotterdam și un 0-0 la Arad, UTA producea ceea ce antrenorul olandez Ernst Happel numea “a opta minune a lumii”. Ladislau Brosovszky a contribuit decisiv la această performanță, iar fanii arădeni scandau ironic în fața hotelului Astoria: “Happel, Happel, Ha, Ha, Ha!”.
Succesul european a continuat în Cupa UEFA 1971-1972, când UTA a atins faza sferturilor de finală după ce a depășit formațiile Austria Salzburg, Zagłębie Wałbrzych și Vitória Setúbal, fiind eliminată doar de Tottenham Hotspur, care avea să câștige competiția. Ladislau Brosovszky a marcat în acea campanie europeană împotriva celor de la Austria Salzburg și Zagłębie Wałbrzych.
Deși a început cariera ca fundaș stânga, adevărata sa valoare s-a dezvăluit când a fost mutat în poziția de mijlocaș ofensiv. De aici, Brosovszky și-a etalat calitățile excepționale: tehnică individuală rafinată, viziune de joc, precizie în pase și un șut devastator cu piciorul stâng.
Sezonul 1976-1977 a reprezentat apogeul carierei sale individuale, când a reușit să marcheze un record personal de 16 goluri. În total, Brosovszky a adunat 314 apariții în Divizia A pentru UTA, marchând impresionanta cifră de 100 de goluri – un record absolut pentru clubul arădean și o performanță cu atât mai remarcabilă pentru un mijlocaș.
Ca mijlocaș ofensiv, Ladislau Brosovszky întrunea toate calitățile necesare: creativitate, capacitatea de a elimina adversarii prin dribling, pase decisive, participare la faza defensivă și apariții frecvente la finalizare.
La nivel internațional, Ladislau Brosovszky a îmbrăcat tricoul naționalei României în trei meciuri amicale. Debutul său a avut loc pe 30 ianuarie 1972, sub conducerea antrenorului Gheorghe Ola, într-o victorie cu 4-2 în deplasare împotriva Marocului, meci în care Gioni a marcat și un gol. Celelalte două apariții au fost într-un 2-2 cu Peru și un 1-2 cu Argentina.
Este important de menționat că Brosovszky a activat într-o perioadă de aur a fotbalului românesc, când naționala României se calificase la Campionatul Mondial din 1970 după o absență de 32 de ani. Mircea Lucescu consideră acea generație “poate cea mai bună echipă din fotbalul românesc“.
Dincolo de terenul de fotbal, Ladislau Brosovszky era un om modest și dedicat familiei. Dinastia Brosovszky avea să continue în sportul arădean prin fiica sa, Monica Brosovszky-Boriga, care a devenit o reputată jucătoare de baschet, evoluând în 270 de meciuri pentru echipa națională a României și câștigând de șase ori Liga Națională cu BC ICIM Arad și CSM Târgoviște.
Destinul a fost însă nemilos cu Ladislau Brosovszky. Pe 23 decembrie 1990, la doar 39 de ani, inima care bătuse pentru fotbalul arădean s-a oprit în urma unui atac cardiac. Plecarea sa prematură a lăsat un gol imens în sufletele suporterilor și în istoria fotbalului din Arad.
Anii au trecut, dar amintirea lui Ladislau “Gioni” Brosovszky rămâne vie în memoria colectivă a fotbalului românesc. Gyuri Vaczi, fost coleg și președinte al Old Boys UTA, se întreba retoric: “Nu știu când vom mai avea în Arad un fotbalist care să înscrie 100 de goluri în Liga 1”. Anual, Old Boys UTA organizează un memorial în onoarea sa, la care participă și fiica sa, Monica.
În 2022, cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la înființarea UTA Arad, a fost lansată cartea “Gioni Brosovszky – ultimul mare romantic“, scrisă de Radu Romănescu și Ionel Costin1. Titlul cărții sintetizează perfect esența jucătorului Brosovszky – un fotbalist din alte vremuri, un romantic într-o lume a fotbalului care devenea tot mai pragmatică.
Dacă ar fi să definim cariera lui Ladislau Brosovszky, am putea spune că a fost un artist al gazonului într-o epocă în care fotbalul începea să devină industrie. A jucat pentru plăcerea jocului, pentru bucuria de a vedea mingea poposind în plasa porții adverse și pentru a aduce fericire miilor de suporteri care umpleau stadionul din Arad.
Recordurile sale – 314 meciuri și 100 de goluri pentru UTA – rămân mărturie a unei cariere excepționale, dar cifrele nu pot surprinde farmecul stângului său magic, eleganța cu care conducea mingea sau bucuria pe care o aducea în sufletele fanilor.
În istoria fotbalului arădean și românesc, Ladislau “Gioni” Brosovszky va rămâne mereu ceea ce l-au numit autorii cărții sale biografice: ultimul mare romantic, un artist într-o lume a profesioniștilor, un stângaci fabulos care a plecat mult prea devreme, lăsând în urmă amintiri frumoase și un record ce încă așteaptă să fie doborât.
