Iugoslavia – România 0-1 într-un meci amical jucat pe 22 aprilie 1956

Iugoslavia – România 0-1
Meci amical – 22 aprilie, 1956

Pe Stadionul Armatei Populare din Belgrad, în fața a peste 45.000 de spectatori ostili, repreentativa României formată în mare parte din jucătorii echipei C.C.A. București învingea pe 22 aprilie, 1956, Iugoslavia cu 1-0, punând capăt unei invincibilități de cinci ani a gazdelor pe propriul teren. Singurul gol al meciului a venit târziu, în minutul 83, din gheata lui Gheorghe Cacoveanu aflat la debutul în echipa națională a României.

Meciul a început sub semnul intensității. Cu un arbitru italian, Bernardi, în postura de mediator, cele două echipe s-au lansat într-o luptă acerbă, cu un început în forță din partea gazdelor. Iugoslavii au aruncat în ofensivă tot ce aveau mai bun – Vukas, Zebet și Milutinović – dar fiecare șut, fiecare pătrundere a fost contracarată fie de intervențiile inspirate ale lui Ion Voinescu, fie de blocajele precise ale defensivei române.

Minutul 29 avea să aducă o răsturnare neașteptată. La o fază periculoasă, Voinescu a ieșit curajos în întâmpinarea lui Ognjanov, reușind să oprească acțiunea, dar și suferind o accidentare care l-a forțat să părăsească terenul. În locul său a intrat Constantin Toma, cel care avea să devină eroul meciului. La numai câteva minute, și Stjepan Bobek de la gazde s-a accidentat în urma unui contact cu Zavoda II, fiind înlocuit de Sava Antić.

Iugoslavii au continuat să preseze, dar replica jucătorilor noștri nu a întârziat să apară. Ion Alecsandrescu și Nicolae Georgescu au avut ocazii, iar apărarea noastră, condusă magistral de Alexandru Apolzan, Iosif Szökő și Tiberiu Bone, a rezistat asalturilor. Momentul culminant al primei reprize a venit în minutul 45, când arbitrul a dictat penalty pentru gazde. Vukas a executat, dar Toma a ghicit colțul și a respins spectaculos, păstrând tabela intactă.

Ploaia care începuse dinaintea primului fluier nu a afectat jocul fotbaliștilor noștri, care au intrat în repriza a doua cu un spirit ofensiv neașteptat. Încă din primele minute, tricolorii au încercat să se apropie de poarta lui Beara, obligând apărarea gazdelor la eforturi considerabile.

Iugoslavii și-au revenit treptat și au preluat inițiativa, dar atacurile lor au fost sterile, frânate constant de blocul nostru defensiv, compact și neclintit. Toma, devenit stăpânul careului, a respins tot ce a ajuns la el, în timp ce Apolzan, Zavoda II și Bone au închis cu luciditate toate culoarele spre poartă.

În minutul 60, antrenorul Gică Popescu a mutat inspirat: Nicolae Tătaru a fost înlocuit cu Gheorghe Constantin, care a adus prospețime pe flancul stâng. Patru minute mai târziu, gazdele au schimbat și ele, trimițându-l pe Zdravko Rajkov în locul lui Tihomir Ognjanov. Însă cheia victoriei avea să vină mai târziu, în urma unei faze rapide, purtată cu inteligență și calm.

Cu 7 minute înainte de final, când părea că meciul se îndreaptă spre un egal, România a dat lovitura. Nicolae Georgescu a pătruns periculos, pasând lui Constantin pe stânga. Acesta a centrat în centru, unde Alexandrescu a deviat cu capul spre Cacoveanu. Aflat în poziție ideală, atacantul nostru a șutat puternic, în colțul porții, fără speranțe pentru Beara: 1-0!

Belgradul amuțise. Iar jucătorii nostri, deși asediați în ultimele minute, au rezistat până la ultimul fluier și au smuls o victorie memorabilă.

După fluierul final, declarațiile au conturat imaginea clară a unui succes pe deplin meritat. Arbitrul Bernardi a lăudat corectitudinea și organizarea echipei noastre. Antrenorul iugoslav Aleksandar Tirnanić a recunoscut lipsa coeziunii la echipa sa, iar Gică Popescu a evidențiat voința și entuziasmul unei generații românești aflate în plină afirmare.

Din echipa României, portarii Voinescu și mai ales Toma au fost excepționali. Apolzan a fost stâlpul apărării, iar Bone, Szökő, Zavoda II și Georgescu au impresionat prin maturitate și sacrificiu. La iugoslavi, doar Horvat, Mitić și Vukas s-au ridicat la nivelul unei confruntări internaționale.

Așezarea celor două formații în teren

România