Iosif Lereter (23 iulie 1933 – 26 ianuarie 2024) – cronica unei cariere legendare

IOSIF LERETER
(23 iulie 1933 – 26 ianuarie 2024)

Iosif Lereter a fost un spirit polivalent, capabil să treacă de la statutul de vârf ofensiv la cel de playmaker, iar în final la stânca din centrul defensivei. În afara terenului, rigorile sale de inginer mecanic l-au ajutat să transforme fotbalul într-un exercițiu de precizie și perseverență. Peste șase decenii de la debutul său în ligile inferioare și la doar un an de la dispariția sa, povestea rămâne un reper pentru UTA Arad, Politehnica Timișoara și întreaga istorie a sportului românesc.

Născut la 23 iulie 1933 în Oțelu Roșu, Caraș-Severin, sub numele de Josef Leretter, micul „Loli” a descoperit fotbalul pe maidanul industrial al orașului. În 1949, la doar 16 ani, debuta la Energia/Metalosport Oțelu Roșu, bifând primele meciuri oficiale într-o perioadă în care mingea cusută de mână și terenurile de zgură dominau peisajul.

Fabrica metalurgică locală asigura echipei mingi, echipamente improvizate și, mai ales, disciplina muncii în schimburi – o disciplină pe care adolescentul Iosif Lereter o va transpune pe gazon. Jocurile de duminică atrăgeau sute de muncitori, iar „Loli” s-a remarcat prin tehnica sa surprinzătoare, deși juca în cizme grele, adaptate rapid la gleznele sale firave.

În vara lui 1957, Știința Timișoara (actuala Politehnica) l-a legitimat, iar pe 18 august a bifat primul meci în elită, 2-2 cu Progresul Oradea. În același sezon, clubul studențesc cucerea Cupa României, fiind primul trofeu major din fotbalul timișorean postbelic.

Statistici cheie la Politehnica

În paralel, Lereter absolvea Facultatea de Mecanică a Politehnicii, devenind inginer. Diploma i-a conferit metodă și rigoare: la antrenamente își cronometra sprinturile și calcula unghiuri de pasă, cu compasul și rigla din trusa de desen tehnic.

În 1967, la 34 ani, a acceptat provocarea UTA Arad, considerată „Bătrâna Doamnă” a Vestului. Mutarea a surprins suporterii, dar antrenorul Nicolae Dumitrescu a intuit că experiența sa va cimenta un nucleu câștigător.

În turul I, UTA a eliminat campioana Europei, Feyenoord Rotterdam (1-1, 0-0). Lereter, retras deja ca fundaș central, a blocat legendarul atac olandez, reușind 14 deposedări și 9 recuperări de minge pe meci – cifre consemnate în raportul tehnic UEFA.

Pe 16 octombrie 1971, într-un 1-1 cu Argeș Pitești, devenea primul fotbalist român cu 300 de apariții în Divizia A, prag denumit ulterior de presă „Clubul Iosif Lereter”.

Palmaresul lui Iosif Lereter  la UTA

• 67 goluri în competiții oficiale.

• 16 partide europene, sferturi de finală în Cupa UEFA 1971/72, eliminare de Tottenham Hotspur.

• 2 campionate succesive, contribuind la ultimul mare ciclu de glorie al clubului.

În preliminariile Mondialului 1966, selecționerul Ilie Oană l-a titularizat la Praga, contra Cehoslovaciei. România a pierdut 3-1, iar Iosif Lereter nu a mai fost convocat. Totuși, acea selecție la 32 ani i-a întărit renumele de profesionist tenace.

Stilul de joc și versatilitatea: de la extremă la libero

• Fază ofensivă: sprinturi pe bandă, centrarea din alergare și șuturi cu șiretul, specifice rolului de extremă.

• Mijloc: viziune și pase diagonale, fiind poreclit „Inginerul Terenului” de cronicarii vremii.

• Apărare: tackle-uri prin alunecare perfect temporizate, plasament inspirat, detașare la dueluri aeriene datorită celor 1,81 m.

Practica alergări pe pistă cu balast de plumb în ghete pentru a-și crește rezistența, iar seara compara tabelele de efort cu grafice mecanice desenate la lumina lămpii de birou.

Anii după retragere: antrenor, președinte, inginer

Iosif Lereter s-a stins pe 26 ianuarie 2024, într-un cămin de bătrâni timișorean, la 90 ani. Mesajele de condoleanțe au inundat rețelele sociale, iar UTA a arborat drapelul în bernă și a ținut un moment de reculegere înaintea derby-ului cu Rapid București.

• „Clubul Iosif Lereter”: fiecare jucător care atinge borna 300 în Liga I e menționat în rapoarte sub acest reper simbolic.

• Model dual: a demonstrat că se poate concilia performanța sportivă cu o carieră tehnică de inginer, inspirând generații de studenți-fotbaliști.

• Primul fotbalist care a devenit simultan legendar pentru două rivale istorice, Poli și UTA, într-o perioadă în care trecerile directe erau rare și deseori anatema publicului.

Într-un amical Poli – MTK Budapesta din 1962, tabela electronică nu recunoștea „#10”. Organizatorii i-au alocat provizoriu „0”, iar ziarele maghiare l-au numit „Jucătorul-Fantomă” pentru viteza sa.

Colegul Ionel Bungău își amintește cum Lereter explica geometria motoarelor cu reacție folosind… mingea oficială, demonstrând unghiurile de contact cu podeaua prin rulare pe holurile căminului studențesc.

Emisiunea „Istoria fotbalului” i-a dedicat un episod special în februarie 2024, prezentând arhive rare și interviuri filmate în Germania. Clipul a strâns peste 50,000 vizualizări în prima săptămână și a readus în atenție importanța arhivării istoriei sportului românesc.

Cifre-cheie într-un deceniu de aur

Iosif Lereter rămâne un model atemporal de profesionalism, adaptabilitate și studiu permanent. De la „inginerul în ghete” al Timișoarei la „căpitanul de oțel” al Aradului, fiecare borne – Cupa ’58, borna 300, eliminarea lui Feyenoord – compun un testament de legendă. Într-o epocă dominată de specializări stricte, el a sfidat convențiile, devenind atacant, orchestrator și fundaș de clasă, unind rațiunea inginerului cu intuiția artistului. Gazonul l-a pierdut, însă „Clubul Iosif Lereter” și amintirea golurilor sale rămân, înscrise pentru totdeauna în istoria fotbalului românesc.

Iosif Lereter, oameni din fotbal care ne-au părăsit în 2024