Ion Barbu – a doua “înviere” în fotbalul românesc

0
684

“Mi-am pus lucrurile în sacoșă, i-am îmbrățișat pe băieți. Am făcut și o glumă, dar sufletul mi-era catran. Dobrin a venit până la ușa cabanei. Cabana “Valea cu pești”, unde începusem antrenamentele. Mi-a zis cu vocea lui ușor răgușită: “Lasă Bebe, nu s-a terminat. Ai să vezi că tot o să joci”. Dar eu nu mai credeam în așa ceva. I-am dat mâna. Mi-am luat sacoșa și am plecat. Ei nu, de data asta chiar că mă despărțeam de fotbal.

Ion Barbu - Bobby Moore
Ion Barbu schimbând fanionul cu Bobby Moore înaintea unui meci România – Anglia în 1968

Așa își începea Ion Barbu povestea. Era luat la rost în cadrul unui interviu pentru revista Fotbal de către Eftimie Ionescu. Era iulie 1972. FC Argeș avea deja în vitrină primul titlu de campioană din istorie! Bebe, cum era Ion Barbu cunoscut, își continuă povestea. Tocmai ce revenise în țară după ce jucase un sezon la Beșiktaș, un sezon 1970/71 de care nu prea a fost mulțumit pentru că, după cum spune chiar el, era mai mult pe tușă decât în teren. A prins totuși 20 de partide cu “vulturii negri”.

Când am apărut la Pitești, ce bucurie! Oamenii mă opreau pe stradă. Necunoscuți mă îmbrățișau. Asta mi-a mai dat moral. Și ce mi-am zis: hai să mai încerc un an! S-o mai amân cu antrenoratul. La club, toată lumea de acord. Am plecat cu echipa la “Valea cu pești”. A doua zi a venit Titus Ozon. Mi-a comunicat, cu multă politețe dar net, că nu are nevoie de mine. Și-atunci, mi-am luat sacoșa și am plecat. Îmi venea să intru în pământ de rușine. Era a doua oară când muream în fotbal (…).

Gândurile mi se îndreptau spre antrenorat. Paralel cu profesoratul mă gândeam, fiindcă așa cum știți, ambiția să-mi iau o diplomă universitară mi-am realizat-o. Tot la Pitești. În fine, am vorbit să încep să lucrez cu piticii de la centru. Aici iar l-am întâlnit pe Ștefan Vasile, care, între timp îmi fusese antrenor ani în șir și la Dinamo Pitești în perioada când echipa asta s-a consolidat în A, a devenit adică o forță de prima divizie. Ei, și așa, când eram gata să preiau una dintre echipele de copii, mă pomenesc cu Halagian: “Bebe, am nevoie de tine. Nu vrei să revii?” Și am revenit. Gică era lângă mine în vestiar când Halagian le-a comunicat băieților că sunt iar în lot. Și îmi zicea cu înțeles. Adică: ți-aduci aminte ce-ți spuneam eu în ziua aia tristă pentru tine, de la “Valea cu pești”? Și îi zâmbeam și eu pentru că cei puțini care-l cunosc pe Dobrin, ăștia doar cunosc adevărat lui fire…

FC Argeș cu Ion Barbu printre piesele importante ai echipei și cu un Dobrin în mare formă, câștiga titlul de campioană, terminând cu 41 de puncte, cu 4 mai mult decât UTA și U Cluj.

Interviul integral cu Ion Barbu din revista FOTBAL
(Anul VII, miercuri, 19 iulie 1972, pagina 2)

Click pe imagine pentru mărire

Ion Barbu - Interviul săptămânii în revista FOTBAL, 1972
Ion Barbu – Interviul săptămânii în revista FOTBAL, 1972
Articolul precedentFotbaliști de legendă: Ilie Dumitrescu
Articolul următorCum ar trebui să se joace football asociație (ghid din anul 1923)
"Some people think football is a matter of life and death. I assure you, it's much more serious than that." Bill Shankly

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here