Gheorghe Liliac
Gheorghe Liliac s-a născut pe 22 aprilie 1959 în orașul Dorohoi din județul Botoșani, într-o perioadă în care fotbalul românesc începea să câștige respect pe plan internațional. Cu o statură impunătoare de 1,92 metri și o constituție robustă de 90 de kilograme, Liliac părea predestinat pentru postul de portar. Și-a început călătoria în lumea fotbalului la echipa locală Cristalul Dorohoi, unde a activat între anii 1974 și 1981, perioadă formativă care i-a pus bazele unei cariere de excepție.
Talentul său nu a rămas neobservat, astfel că în 1981 a făcut pasul către CS Botoșani, unde a evoluat până în 1983. Aceste sezoane petrecute în fotbalul provincial au reprezentat rampa de lansare pentru ceea ce avea să devină o carieră strălucită. La Botoșani, evoluând în liga a doua, Liliac a atras atenția unor cluburi mai importante, performanțele sale excepționale între buturile echipei fiind remarcate de specialiști din întreaga țară.
Momentul de cotitură în cariera lui Gheorghe Liliac a venit când marele antrenor Emerich Ienei l-a remarcat și l-a dorit la Steaua București. Totuși, drumul său către echipa campioană a Europei nu a fost unul direct. Între 1983 și 1986, Liliac a evoluat pentru FC Bihor Oradea, acumulând 54 de apariții (sau 44, conform altor surse) și demonstrând calități excepționale. A fost o perioadă de maturizare fotbalistică, în care portarul născut la Dorohoi și-a perfecționat stilul și a câștigat experiență valoroasă.
În 1986, Liliac a făcut un pas important în carieră, transferându-se la Petrolul Ploiești, unde antrenorul Mircea Dridea i-a oferit șansa de a se afirma la cel mai înalt nivel. În primul său sezon la echipa ploieșteană, a fost titular incontestabil, jucând în toate cele 34 de meciuri ale campionatului. Performanțele sale remarcabile la Petrolul au confirmat calitățile extraordinare ale portarului, consolidându-i reputația de unul dintre cei mai buni din țară.
Anul 1987 a marcat un moment crucial în cariera lui Gheorghe Liliac. Steaua București, echipa care cucerise Cupa Campionilor Europeni în 1986, l-a transferat pe portarul care impresionase la Petrolul Ploiești. Ajungea astfel la cea mai titrată echipă din România într-un moment istoric pentru fotbalul românesc. Deși concurența era acerbă, Liliac având de luptat pentru postul de titular cu Dumitru Stângaciu (după ce Helmut Duckadam suferise o accidentare gravă), portarul și-a demonstrat valoarea și a contribuit semnificativ la succesele echipei.
În cei doi ani petrecuți la Steaua București (1987-1989), Gheorghe Liliac a adunat 27 de apariții oficiale, perioadă în care a câștigat două titluri de campion al României (1987-1988 și 1988-1989) și Cupa României în 1988. Dincolo de trofeele interne, Liliac a făcut parte din echipa Stelei care a continuat să impresioneze Europa fotbalistică, participând la meciurile care au scris istorie pentru fotbalul românesc.
Unul dintre momentele de apogeu ale carierei lui Gheorghe Liliac a fost participarea în semifinalele Cupei Campionilor Europeni din 1988, când Steaua a înfruntat Benfica Lisabona. Liliac a fost titular în ambele meciuri ale acestei duble confruntări de prestigiu, contribuind la rezultatul de 0-0 obținut pe teren propriu în prima manșă. Din păcate, visul unei noi finale s-a spulberat în returul de la Lisabona.
Un an mai târziu, Steaua București ajungea din nou în finala Cupei Campionilor Europeni, de această dată înfruntând pe legendarul AC Milan pe stadionul Camp Nou din Barcelona. Deși Liliac nu a fost titular în acea finală, prezența sa în lotul echipei pentru una dintre cele mai importante partide din istoria fotbalului românesc reprezintă o realizare remarcabilă. A fost martor la confruntarea cu tripletă olandeză de excepție formată din Gullit, Rijkaard și Van Basten, într-un meci care a rămas în istoria competiției europene.
După perioada glorioasă de la Steaua, Gheorghe Liliac a revenit la Petrolul Ploiești în 1989, unde a rămas până în 1991, acumulând 59 de apariții. Această a doua perioadă la clubul ploieștean a fost, de asemenea, marcată de succese, inclusiv o calificare în Cupa UEFA în 1990, performanță notabilă pentru fotbalul românesc din acea vreme.
Cariera internațională a lui Liliac a continuat în Israel, unde a evoluat pentru Hapoel Tzafririm Holon între 1991 și 1993, adunând alte 59 de prezențe. A fost o experiență care i-a îmbogățit cariera și i-a oferit perspectiva fotbalului practicat în alte campionate. Ultimii ani ai carierei sale de jucător profesionist i-a petrecut la Metalul Filipești (1995-1997), unde a contribuit la câștigarea Diviziei D – Județul Prahova în sezonul 1995-1996.
Gheorghe Liliac a reprezentat România la nivel internațional, bifând 4 selecții între anii 1987 și 1990. Deși numărul aparițiilor sale la echipa națională nu este unul impresionant, Liliac a făcut parte din lotul României la Campionatul Mondial din 1990 din Italia, una dintre cele mai importante participări ale naționalei la un turneu final. A fost membru al “Generației de Aur” în formare, contribuind la renașterea fotbalului românesc pe plan internațional.
Liliac a debutat la echipa națională pe 8 aprilie 1987, într-un meci amical împotriva Israelului, câștigat de România cu scorul de 3-2. Această participare la un turneu final de Campionat Mondial reprezintă o realizare deosebită în cariera unui sportiv, subliniind calitatea și valoarea portarului în contextul fotbalului internațional al epocii.
Dincolo de performanțele sportive, Gheorghe Liliac s-a remarcat prin personalitatea sa și prin atitudinea profesionistă pe care a afișat-o de-a lungul întregii cariere. Colegii și adversarii săi l-au respectat pentru dedicarea, seriozitatea și pasiunea cu care aborda fiecare meci și fiecare antrenament.
După retragerea din activitatea competițională, Gheorghe Liliac a rămas aproape de fotbal, punându-și experiența în slujba noilor generații. Între 2016 și 2020, a activat ca antrenor pentru copii și juniori la Petrolul Ploiești, contribuind la formarea viitorilor fotbaliști. Această implicare în dezvoltarea tinerelor talente demonstrează atașamentul său față de sportul care i-a definit viața și dorința de a transmite mai departe cunoștințele acumulate de-a lungul unei cariere bogate.
Gheorghe Liliac rămâne una dintre personalitățile marcante ale fotbalului românesc, un portar de excepție care a scris istorie atât la nivel de club, cât și la echipa națională. Cariera sa, care s-a întins pe parcursul a două decenii, a fost marcată de realizări remarcabile, de la titlurile câștigate cu Steaua București până la participarea în semifinalele și finala Cupei Campionilor Europeni și prezența la Campionatul Mondial din 1990.
Povestea sa de viață, de la Dorohoi până pe cea mai mare scenă a fotbalului european, este una de inspirație pentru tinerii sportivi, ilustrând cum talentul, determinarea și munca asiduă pot depăși orice barieră.
