GERMANIA – CURAÇAO 7-1
Scorul Campionatului Mondial
(sau poate nu pentru că, Curaçao mai are două meciuri de jucat!)
Houston, Texas. NRG Stadium. 68.000 de oameni în tribune. Și undeva pe teren, o insulă de fotbaliști.
Să fim sinceri: când am văzut că grupa E îi aduce față în față pe cvadruplii campioni mondiali cu o țară de 150.000 de locuitori situată undeva în Caraibe, nu se gândea nimeni că pe tabela de marcaj, în dreptul lor o să apară UN GOL! Curaçao este cea mai mică țară din istorie care a reușit să se califice la o fază finală a Cupei Mondiale, și asta merită tot respectul.
Ultima dată când Germania reușea un 7-1 la un Mondial se întâmpla în 2014, în acea semifinală memorabilă cu Brazilia. 12 ani mai târziu, Mannschaft a repetat scorul. Diferența? Brazilia era campioana mondială în exercițiu. Curaçao e… Curaçao.
Felix Nmecha a deschis scorul în minutul 6, cu un șut la colț din marginea careului, după o combinație cu Wirtz. Până acolo, totul mergea conform scenariului. Dar, în fotbal, scenariile se mai rup. În minutul 21, o surpriză majoră a avut loc când Livano Comenencia a declanșat nebunia în tribune cu șut puternic cu care l-a învins pe portarul Neuer egalând scorul de pe tabelă: 1-1! Timp de câteva minute, comentatorii din Caraibe probabil au leșinat de fericire. Comenencia tocmai intrase în istorie — primul gol din toată istoria acestui teritoriu la un Campionat Mondial. Frumos. Emoționant. Și cam atât.
Pentru că după acel moment de grație, Germania și-a amintit că are totuși un Musiala, un Wirtz, un Havertz, toți în același XI, și că e cam rușinos să primești dol de la Curaçao.
Finalul primei reprize a fost dominat în totalitate de Germania. Schlotterbeck a reușit să-și adică echipa în avantaj în minutul 38, apoi Nmecha a obținut un penalty în prelungiri, după un fault comis de Bazoer. Kai Havertz și-a asumat responsabilitatea și a transformat fără emoții lovitura de la 11 metri, iar Germania a intrat la cabine cu un avantaj confortabil, 3-1.
Repriza a doua a fost, pe scurt, o lecție. În minutul 47, Musiala a finalizat excelent o acțiune construită de Kimmich și a dus scorul la 4-1. Germania nu a mai ridicat piciorul de pe accelerație. Brown și-a trecut numele pe lista marcatorilor în minutul 68, cu primul său gol pentru națională. Undav a înscris pentru 6-1 în minutul 78, iar Havertz a închis tabela în minutul 88 cu o scăriță peste portarul Room.
Dacă vreți un rezumat al reprizei secunde: Germania a jucat, Curaçao a alergat. Uneori în aceeași direcție cu mingea, alteori nu.
„Le vom face viața grea, vom fi o echipă cu care va fi foarte greu să joci”, declarase antrenorul echipei din Curaçao, Dick Advocaat, cu o zi înainte de meci. Tehnicianul a revenit la conducerea echipei la trei luni după retragerea sa, perioadă în care s-a ocupat de îngrijirea fiicei sale bolnave. Și totuși, pe teren, pe germani nu-i prea interesa poveștile din spatele celor de la Curaçao. La 78 de ani, Advocaat rămâne cel mai în vârstă selecționer de la acest turneu. Experiența se vede în felul în care echipa sa a luptat, n-a abandonat și a terminat meciul în picioare. Dar fotbalul e crud, și 7-1 e 7-1, indiferent de cât de mult îți place antrenorul advers.
Germania arată bine. Nu excepțional, nu irezistibil — dar bine, cu o națională precum cea a Curaçao nici nu putea fi altfel. Orice tentativă de a evalua scrupulos nemții acum e naivă: abia după meciurile cu Ecuador și Coasta de Fildeș vom putea înțelege ceva. Curaçao a fost un partener util de intrare în ritm. Wirtz, Musiala, Havertz pe același teren e o plăcere vizuală, chiar și când adversarul e mai mult spectator decât oponent.
Cât despre Curaçao — au marcat la primul lor Mondial. Au luptat. Au prins un gol superb. Și se întorc la hotel cu un 7-1, plus o poveste de spus nepoților. Uneori asta e tot ce poți lua dintr-o zi în care joci împotriva Germaniei la Mondial!
Dezastrul era anunțat. A venit. Și totuși, undeva în tribune, suporterii din Caraibe au cântat până la capăt.
