Gabriel Tamaș, născut la 9 noiembrie 1983 în Brașov, România, a devenit cunoscut în lumea fotbalului datorită talentului său defensiv, dar și prin natura sa temperamentală, care i-a adus numeroase experiențe, atât pozitive, cât și negative, pe teren și în afara acestuia.
Gabriel Tamaș la echipele de club
Tamaș și-a început cariera de junior la ICIM Brașov și a debutat ca jucător profesionist la FC Brașov în sezonul 1998-1999, într-un meci din Divizia B sub îndrumarea antrenorului Cornel Țălnar. Deși a jucat doar un meci pentru FC Brașov, acesta a reprezentat începutul unui drum lung și sinuos în fotbalul profesionist.
După o scurtă perioadă la Rapid București, unde nu a apucat să debuteze în prima echipă, Tamaș a revenit în Brașov, evoluând la Tractorul Brașov. În 2002, a semnat cu Dinamo București, clubul care avea să devină pentru el „acasă” și locul unde și-a construit o parte importantă a carierei. A debutat în Divizia A și a obținut primul său trofeu major, Cupa României, în sezonul 2002-2003. Evoluțiile sale bune la Dinamo i-au adus rapid o transferare la Galatasaray Istanbul, însă experiența turcă a fost de scurtă durată, jucând doar câteva meciuri în campionat și în Liga Campionilor.
În 2004, Tamaș a făcut un pas important, semnând cu Spartak Moscova pentru 3,5 milioane de euro, unde a jucat alături de alți români, însă în scurt timp a fost împrumutat înapoi la Dinamo, unde a cucerit din nou Cupa României. De-a lungul anilor, Tamaș a trecut pe la echipe de top din Europa, precum Celta Vigo, Auxerre și West Bromwich Albion, unde și-a demonstrat valoarea și a câștigat respectul suporterilor, în ciuda unor incidente legate de comportamentul său impulsiv. La West Brom, a avut o experiență deosebită, ajutând echipa să promoveze în Premier League.
Tamaș a revenit în România și a jucat pentru Steaua București (actuala FCSB), unde a contribuit la câștigarea mai multor trofee, inclusiv Cupa României, Cupa Ligii și Supercupa României. A urmat o nouă experiență în afara țării, la Hapoel Haifa în Israel, unde a câștigat Cupa și Supercupa Israelului și a fost apreciat de suporteri și antrenori.
Cariera sa s-a încheiat în România, după scurte perioade la Astra Giurgiu, Universitatea Cluj, FC Voluntari și Petrolul Ploiești, iar ultimul său club fiind Concordia Chiajna. În octombrie 2023, la vârsta de 39 de ani, Gabriel Tamaș a decis să se retragă din fotbal, menționând că, deși fizic era capabil să joace în continuare, psihologic se simțea dezamăgit de nivelul fotbalului românesc.
Gabriel Tamaș în Echipa Națională a României
Gabriel Tamaș, unul dintre cei mai cunoscuți fundași centrali ai României, și-a făcut debutul la echipa națională pe 12 februarie 2003, într-un amical împotriva Slovaciei. Atunci, antrenorul Anghel Iordănescu l-a introdus pe teren în ultimele minute ale meciului, oferindu-i o primă experiență în tricoul României într-o victorie cu 2-1. Această apariție avea să fie începutul unei cariere internaționale care s-a întins pe mai bine de 15 ani, în care Tamaș a contribuit semnificativ la campaniile de calificare și la prezențele României în competițiile majore.
În campania de calificare pentru Campionatul Mondial din 2006, Tamaș a avut ocazia să joace în cinci meciuri, însă echipa României nu a reușit să ajungă la turneul final. Cariera sa la națională a cunoscut o creștere semnificativă în perioada calificărilor pentru Euro 2008, când selecționerul Victor Pițurcă i-a acordat încredere deplină. Tamaș a fost titular în toate cele zece meciuri din grupă, România terminând pe primul loc, înaintea unor echipe puternice ca Olanda și Bulgaria. În această campanie, Tamaș a marcat două goluri importante: unul în victoria cu 2-1 împotriva Sloveniei și altul în succesul categoric de 6-1 contra Albaniei.
Performanțele sale l-au adus în atenția publicului și a oficialităților din România, iar în martie 2008, Gabriel Tamaș a fost decorat de președintele Traian Băsescu cu Medalia „Meritul Sportiv”, clasa a III-a, pentru contribuțiile sale la calificarea României la Euro 2008. La turneul final, Tamaș a evoluat în toate cele trei meciuri din faza grupelor, iar România a părăsit competiția după două remize importante cu Franța și Italia și o înfrângere în fața Olandei.
Gabriel Tamaș a continuat să fie o prezență constantă în echipa națională, fiind selecționat și în campaniile de calificare pentru Campionatul Mondial din 2010, unde a disputat patru meciuri. Tot în 2010, a înscris ultimul său gol pentru națională într-un meci amical împotriva Ucrainei, încheiat cu scorul de 3-2. Ulterior, Tamaș a acumulat opt selecții în preliminariile pentru Euro 2012, patru pentru Mondialul din 2014 și două în campania de calificare pentru Euro 2016.
Cariera lui Tamaș la echipa națională s-a încheiat oficial în 2018, când fostul său coechipier Cosmin Contra, devenit selecționer, l-a convocat pentru primele meciuri din Liga Națiunilor. Tamaș a fost prezent pe teren în victoria cu 2-1 împotriva Lituaniei și în remiza fără goluri cu Serbia, unde a primit cartonaș roșu înainte de pauză.
Gabriel Tamaș – Palmares
Palmares cu Dinamo București
Cariera lui Tamaș a cunoscut primele succese importante la Dinamo București, echipă alături de care a câștigat două Cupe ale României, în sezoanele 2002–03 și 2004–05. De asemenea, în vara anului 2005, a obținut Supercupa României, într-o victorie dramatică împotriva rivalilor de la Steaua București, unde a contribuit semnificativ la succesul echipei, consolidându-și astfel poziția în inima suporterilor „câinilor roșii”.
Palmares cu Spartak Moscova
În perioada petrecută la Spartak Moscova, Tamaș a avut ocazia să joace în Rusia, una dintre ligile de top ale Europei, contribuind la clasările bune ale echipei. Spartak a fost de două ori aproape de câștigarea Supercupei Rusiei, în anii 2004 și 2006, când Tamaș a făcut parte din echipă și a adus un plus de consistență apărării.
Palmares cu Steaua București
După întoarcerea în România, Gabriel Tamaș a evoluat și la rivala Dinamo, Steaua București, unde a adăugat alte trofee importante la palmaresul său. Cu Steaua, el a câștigat titlul de campion al României în sezonul 2014–15 și a contribuit la obținerea Cupei României în același sezon, reușind să aducă trofee de prestigiu pentru „roș-albaștri”. De asemenea, Tamaș a jucat un rol important în câștigarea a două Cupe ale Ligii, în sezoanele 2014–15 și 2015–16. În 2015, Steaua a ajuns și în finala Supercupei României, dar a fost învinsă, Tamaș adăugându-și astfel și o medalie de vicecampion la acest capitol.
Palmares cu Hapoel Haifa
Gabriel Tamaș și-a demonstrat abilitățile defensive și în Israel, la Hapoel Haifa, echipă cu care a obținut Cupa Statului Israel în sezonul 2017–18. Acest succes a fost completat în 2018 de câștigarea Supercupei Israelului, într-o finală în care Tamaș a marcat un gol memorabil, dovedind că rămâne un jucător de bază și un apărător de temut.
Palmares cu FC Voluntari
În ultima parte a carierei sale, Tamaș a continuat să joace la un nivel înalt și în România, alături de FC Voluntari, alături de care a ajuns în finala Cupei României în sezonul 2021–22. Deși Voluntari nu a reușit să câștige trofeul, această reușită rămâne o realizare semnificativă pentru club și o dovadă a experienței aduse de Tamaș în echipă.
Distincții individuale
Pe lângă succesele colective, Gabriel Tamaș a fost recunoscut și la nivel individual. În decembrie 2021, a primit titlul de Jucătorul Lunii în România din partea Gazetei Sporturilor, o distincție care recompensează performanțele sale remarcabile și influența sa continuă în fotbalul românesc, chiar și în etapele mai târzii ale carierei.
