Gabriel Sandu a fost unul dintre cei mai valoroși fundași centrali din România anilor 1970, o adevărată legendă a clubului Dinamo București. S-a născut la București pe 7 noiembrie 1952 și și-a început cariera de fotbalist profesionist la Metalul București.
Cariera sa avea să se schimbe odată cu transferul său de la Metalul la Dinamo București. În tricoul câinilor roșii debutează în Divizia A pe 2 mai 1971, într-o victorie cu 1-0 împotriva echipei lui Nicolae Dobrin, FC Argeș. Chiar din primul sezon, tânărul fundaș a reușit să-și treacă în palmares titlul de campion național!
În cei nouă ani petrecuți în Ștefan cel Mare, Gabriel Sandu a fost om de bază în centrul apărării dinamoviste. Sub conducerea antrenorilor Nicolae Dumitru și Ion Nunweiller, el a cucerit încă trei titluri de campion, demonstrând o constanță remarcabilă în evoluții. Punctul culminant al carierei sale a fost victoria cu 1-0 împotriva legendarei Real Madrid în Cupa Campionilor Europeni.
Pe plan internațional, Gabriel Sandu a reprezentat cu România în 17 meciuri. Debutul său la națională a avut loc pe 5 iunie 1974, într-un meci amical împotriva Olandei. În perioada sa la echipa națională, a participat la preliminariile EURO 1976 și la Cupa Balcanică, reușind să marcheze și un gol memorabil într-un meci amical cu Iran.
După perioada glorioasă de la Dinamo, Sandu s-a transferat la Progresul București, echipă la care a evoluat în 19 partide înainte de a se retrage. Ultimul său meci în Divizia A a avut loc pe 30 octombrie 1981, într-o victorie cu 1-0 împotriva Politehnicii Timișoara.
Din păcate, destinul a fost nemilos cu Gabriel Sandu, care s-a stins din viață mult prea devreme, la doar 45 de ani, pe 1 octombrie 1998. A lăsat în urmă o moștenire bogată în fotbalul românesc, fiind amintit ca unul dintre cei mai valoroși fundași ai generației sale, cu un palmares impresionant ce include patru titluri de campion și peste 200 de meciuri în prima ligă.
