Remus Vlad s-a născut pe 19 ianuarie, 1946, la Cinciș, o localitate aflată la 10 km de Hunedoara. La 11 ani se înscrie la piticii de la Minerul Teliuc, echipă la care face fotbal timp de ani. În 1960, la vârsta de 14 ani ajunge în curtea echipei Metalul Hunedoara, formație la care avea să-și facă și debutul la seniori, 6 ani mai târziu.
În cei doi ani petrecuți la Metalul, bifează 13 partide în campionat însă reușește să impresioneze și este transferat la FC Argeș, echipă la care avea să cunoască consacrarea. Cu piteștenii, Remus Vlad își trece în palmares titlul de campion în sezonul 1971/72, singurul de altfel din cariera sa de fotbalist și, totodată, primul din istoria clubului din Trivale.
După 6 ani în Trivale, se întoarce aproape de casă și evoluează ultimii 4 ani ai carierei la Corvinul Hunedoara. În echipa națională a României bifează 3 partide, toate amicale în perioada 1972-1973. Debutează într-o victorie cu Maroc, scor 4-2, meci jucat la Casablanca, pe 30 ianuarie 1972. A urmat apoi un alt amical jucat pe 23 aprilie 1972 la București cu reprezentativa Perului, scor 2-2. Dacă în primele două meciuri în tricoul naționalei, Remus Vlad a fost integralist, în ultima sa prezență, pe 18 aprilie 1973, la Kiev intra în repriza a doua în înfrângere cu 2-0 suferit în fața URSS-ului.
Între 1971 și. 1972, joacă și 3 partide pentru naționala Olimpică a României: victorii cu Albania, scor 2-1 acasă și în deplasare (18 aprilie 1971, respectiv 25 mai 1974) și o înfrângere cu Danemarca, 3-2 (21 mai 1975).
