Într-un articol apărut în ziarul “Cuvântul nou” în mai 1985, aflăm că Flavius Domide fusese propus pentru titlul de Mister la Campionatul Mondial din 1970. În continuare, articolul complet din ziarul menționat:
S-a născut la 11 mai 1946, la Arad. A debutat in divizia. A in 1966, la 28 august, într-o partidă excelentă a textiliștilor la București, încheiată alb, in compania (atunci puternicei) garnituri feroviare. Marele sau pas afirmator s-a produs însă mai târziu, în 1968, toamna (pentru micii mei detractori, dau și data 23 noiembrie), când si-a speculat, cu o superbă lovitura de cap detenta înscriind, alături de Dumitrache, fila dintâi a reușitei noastre campanii mexicane. Acolo, în Mexic, Flavius a fost propus pentru titlul de „Mister”, un fel de „Miss” din campionatele feminine. Frumosului roșcovan de pe Mureș i-a fost însă preferat Hurst, cel care ne și scosese din calculele finale, prin pomenitul gol pe filiera Sătmăreanu – Adamache și mai cu seamă pe aceea a falimentarei apărări cu orice preț. Domide a fost poate cel mai englezesc din fotbaliștii noștri – fără tackling-ul lui Dumitru și fără pasa lungă a lui Dinu (a cărei imprecizie aș reafirma-o) printr-o nonșalantă trecere a peluzei care e gazonul și mai ales printr-o detentă, nu mai eficientă, dar mai arătoasă, oricum, decât a viitorului Dudu Georgescu. Elegant și acesta, cumva ca la un bal, dar îmbrăcat în smoking, în timp ce Domide părea a avea finețea de vals a fracului.
