FC Argeș – Dinamo Baku 5-1 în Cupa UEFA – 22 iulie 1998

FC ARGEȘ – DINAMO BAKU 5-1
Cupa UEFA – turul 1 preliminar – tur (22 iulie 1998)

Pe 22 iulie 1998, stadionul „Nicolae Dobrin” din Pitești redevenea gazda viselor europene după o pauză de 17 ani. FC Argeș, într-o seară fierbinte de vară, învingea cu un categoric 5-1 modesta formație Dinamo Baku, în turul preliminar al Cupei UEFA, într-un meci care a fost la îndemâna piteștenilor.

Cu doar câteva minute scurse din meci, tribunele – nu foarte populate din cauza caniculei și a biletelor prea scumpe – au tresărit. Mamedov, de la oaspeți, a trimis cu capul din apropiere, însă Bogdan Argeș Vintilă, portarul argeșenilor, a scos incredibil. A fost semnalul de trezire pentru trupa lui Silviu Dumitrescu, care a început recitalul ofensiv.

În minutul 4, Vasile Bârdeș șutează, mingea este deviată nefericit de fundașul Emirbekov în propria poartă și tabela se deschide: FC Argeș – Dinamo Baku 1-0! Două minute mai târziu, Jean Barbu, omul în jurul căruia gravita întreg jocul piteștenilor, dublează avantajul după o fază confuză: reluare cu capul, respinsă de portar, dar Barbu e pe fază și înscrie cu lejeritate. FC Argeș – Dinamo Baku 2-0!

În minutul 26, Adrian Mutu – pe atunci o stea în devenire – pasează inspirat pentru Bârdeș, care își trece și el numele pe lista marcatorilor: FC Argeș – Dinamo Baku 3-0! Părea un galop de sănătate. Totuși, în minutul 34, arbitrul sârb Goran Maric face ca scorul să ia o turnură neașteptată: acordă un penalty discutabil după un ricoșeu ciudat în mâna lui Gâlmencea. Aliev reduce din diferență pentru azeri: FC Argeș – Dinamo Baku 3-1!

Deși tabela arăta 3-1, echipa noastră a continuat să controleze jocul. Barbu a mai ratat o dată singur cu portarul, Bălașa a reușit incredibila performanță de a trimite peste poarta goală, iar Jilăveanu, nou-venit de la Chindia, a arătat că se poate ridica la pretențiile Argeșului.

În repriza secundă, un nou penalty pe care îl transformă din nou Barbu, în minutul 78, iar în minutul 88, Jilăveanu încheie seara cu o fază de toată frumusețea: dribling printre trei adversari și finalizare de fotbalist veritabil. Scor final: FC Argeș – Dinamo Baku 5-1 și calificarea, practic, rezolvată.

Chiar dacă în tribune au fost mai puțini suporteri decât s-ar fi cuvenit pentru o astfel de revenire în Europa, oficialii n-au lipsit. De la Mircea Lucescu – venit să spioneze pentru Rapid –, până la Țețe Moraru (observator din partea naționalei), toți au privit cu interes evoluția „alb-violeților”.

Teodor Meleșcanu, prezent și el în tribună, a fost subiectul unei glume spontane din partea fanilor: la o greșeală a tânărului Mutu, cineva a strigat „Hai, Mutule, că se supără dom’ Meleșcanu!”. Iar în loja oficială se aflau și reprezentanți ai companiei Renault, alături de Constantin Stroe, șeful Daciei, care și-a amânat plecarea la Paris doar pentru a susține echipa.

Partida a avut și momente comice. La un moment dat, în teren erau trei mingi în același timp, iar schimbările păreau coordonate haotic. Azerul Askerov a reușit faza serii: accidentat, a fost scos pe targă și înlocuit, dar n-a observat și a încercat să reintre pe teren, certându-se cu arbitrul de rezervă.

Schumacher, jucătorul „cu numărul pe ceafă” – tatuat ca Boban –, a fost doar la încălzire. Refuzul de a intra în ultimele minute ale jocului l-a costat, ratând prima de 10 milioane de lei.

Deși victoria a fost clară, nu totul a fost perfect. Apărarea argeșeană a părut ezitantă în câteva rânduri, iar faza golului primit a demonstrat că în fața unor adversari mai serioși, greșelile s-ar putea plăti scump. Plecarea lui Vasile Popa a lăsat un gol în centrul defensivei, iar antrenorul Dumitrescu avea de muncă înainte de retur și startul campionatului.

Totuși, prestația ofensivă a fost una de clasă. Barbu, Mutu, Bârdeș și Jilăveanu au construit un spectacol fotbalistic într-un meci care a părut pe alocuri o miuță cu miză europeană.

22 iulie 1998 rămâne o zi de referință în istoria lui FC Argeș. Nu doar prin scor, ci prin energia unui club care, în ciuda caniculei, a prețurilor mari și a unei tribune semi-goale, a reușit să aducă din nou Europa la Pitești. A fost un meci în care urmașii lui Dobrin au onorat tricoul, fie el mov sau galben, și au amintit publicului ce înseamnă cu adevărat spiritul din Trivale.