EURO: Origini | EURO 1960 | EURO 1964 |
Pentru cea de a doua ediție a “Cupei HENRY DELAUNEY” s-au înscris 29 de țări printre care și cele anglo-saxone, ce se arătaseră cumva reticente față de ințiativa care adunase pe participantele la prima ediție.
Având în vedere numărul de țări înscrise s-a impus necesitatea unui tur preliminar care să conducă la o formulă de 16. Adică o dublă de 13 meciuri plus trei echipe intrate direct în “optimi”. Aceste trei echipe, calificate în urma unor trageri la sorți, au fost: Austria, Luxemburg și U.R.S.S. În plus, e de remarcat faptul că și la această a doua ediție încă nu au participat Germania Occidentală și Scoția. În meciurile acestui tur preliminar s-au consemnat rezultatele:
MECI | TUR | RETUR | ||
Danemarca | 9-2 | Malta | 6-1 | 1-3 |
Norvegia | 1-3 | Suedia | 0-2 | 1-1 |
Irlanda | 5-3 | Islanda | 4-2 | 1-1 |
Anglia | 3-6 | Franța | 1-1 | 2-5 |
Polonia | 0-4 | Irlanda de Nord | 0-2 | 0-2 |
Spania | 7-3 | România | 6-0 | 1-3 |
Iugoslavia | 4-2 | Belgia | 3-2 | 1-0 |
Bulgaria* | 5-4 | Portugalia | 3-1 | 1-3 |
Ungaria | 4-2 | Țara Galilor | 3-1 | 1-1 |
Olanda | 4-2 | Elveția | 3-1 | 1-1 |
Germania de Est | 3-2 | Cehoslovacia | 2-1 | 1-1 |
Italia | 7-0 | Turcia | 6-0 | 1-0 |
Grecia | N. | Albania** | abandon | abandon |
*Întrucât regula loviturilor de departajare nu exista, s-a rejucat un al 3-lea meci pe care bulgarii l-ai câștigat cu 1-0. **Neprezentare – Albania s-a calificat după ce Grecia s-a retras |
Înainte de a trece mai departe e de consemnat faptul că acest sistem arbitrar al tragerilor la sorți a dus la diminuarea evidentă a calității competiției, dacă ne gândim doar că naționala Luxemburgului accede fără joc în “optimi” iar echipe ca Anglia, Cehoslovacia, Belgia sau Portugalia nu pot accede spre o fază superioară. Să zicem totuși că necalificarea Cehoslovaciei o vom trece la capitolul“surprize”, ca și acel 1 – 1 de la Londra urmat de un 2 – 5 pe terenul francezilor, aceste două ultime rezultate venind din nou să dea peste nas trufiei insularilor care, chiar și la aceste momente, se mai considerau națiunea cu cel mai bun fotbal din Europa și poate chiar și din lume.
Participarea României a fost una total contradictorie. Meciul de la Madrid, și mai ales rezultatul său, a fost receptat (în țară) ca o veritabilă catastrofă, urmare a unei mult prea fanteziste selecții, la care contribuția principală a fost aceea a “Napoleone”-lui fotbalului românesc, antrenorul Constantin Teașcă. Așadar, la 1 noiembrie 1962, în jocul tur de la Madrid, pe “Santiago Bernabeu”, marele stadion din capitala Spaniei, în asistența a circa 52.000 de spectatori, pierdeam cu 6 – 0.
TUR: 1 noiembrie 1962 | ||
Estadio Santiago Bernabéu, Madrid / Spectatori: 51.700 | ||
Arbitru: Kevin Howley (Anglia) | ||
SPANIA |
6-0 |
ROMÂNIA |
1-0 (7′) Guillot 2-0 (9′) Veloso 3-0 (17′) Collar 4-0 (20′) Guillot 5-0 (70′) Guillot 6-0 (81′) Ion Nunweiller (autogol) |
||
Echipe | ||
Vicente (GK) Pachín Rodri Calleja Paquito Glaría IV Collar (C) Adelardo Veloso Guillot Gento |
Vasile Sfetcu (GK) Mircea Georgescu Ion Nunweiller Dumitru Macri Emil Petru Constantin Koszka Zoltan Ivansuc Titus Ozon (C) Marin Voinea Dumitru Popescu Vasile Gergely |
|
Selecționeri | ||
José Villalonga Llorente | Constantin Teașcă | |
VIDEO | ||
După cum se vede, în doar 13 minute am primit patru goluri și cu acestea istoria acestei ediții era scrisă pe mai mult de jumătate din ea. În returul de la 25 noiembrie 1962, la București, vom reuși o frumoasă victorie de palmares (3 – 1) asupra uneia din marile forțe ale fotbalului european… și atât.
RETUR: 15 noiembrie 1962 | ||
Stadionul 23 August, București / Spectatori: 72.762 | ||
Arbitru: Giorgos Pelomis (Grecia) | ||
ROMÂNIA |
3-1 |
SPANIA |
1-0 (2′) Nicolae Tătaru 2-0 (8′) Cicerone Manolache 3-0 (61′) Gheorghe Constantin |
3-1 (66′) Veloso | |
Echipe | ||
Ion Voinescu (C) (GK) Corneliu Popa Ion Nunweiller Dumitru Ivan Emil Petru Constantin Koszka Ion Pârcălab Gheorghe Constantin Cicerone Manolache Vasile Gergely Nicolae Tătaru |
Vicente (GK) Rivilla Calleja Paquito Glaría IV Collar (C) Amancio Veloso Guillot Gento Rodri |
|
Selecționeri | ||
Gheorghe Popescu | José Villalonga Llorente | |
VIDEO | ||
“Optimile” vor avea loc în primăvara lui 1963 și se vor consemna rezultatele.
OPTIMI | ||||
MECI | TUR | RETUR | ||
Spania | 2-1 | Irlanda de Nord | 1-1 | 1-0 |
Iugoslavia | 2-3 | Suedia | 0-0 | 2-3 |
Danemarca | 4-1 | Albania | 4-0 | 0-1 |
Olanda | 2-3 | Luxemburg | 1-1 | 1-2 |
Austria | 2-3 | Irlanda | 0-0 | 2-3 |
Bulgaria | 2-3 | Franța | 1-0 | 1-3 |
URSS | 3-1 | Italia | 2-0 | 1-1 |
Germania de Est | 4-5 | Ungaria | 1-2 | 3-3 |
Din nou nedirijata tragere la sorți, după criterii valorice, va duce la împerecheri hazardate, ceea ce va face ca să ajungă în “sferturi“ formații precum cele ale Danemarcei, Irlandei sau mai ales cea a Luxemburgului în dauna unora precum cele ale Italiei sau Iugoslaviei, echipe care, teoretic, erau cel puțin de nivelul semifinalelor sau chiar al finalei competiției. Sistemul acesta va primi evident serioase critici, și există încă de pe acum speranțe că el va fi îmbunătățit la viitoarea proximă ediție, în ideea ridicării calitativ valori ce a competiției.
SFERTURI | ||||
MECI | TUR | RETUR | ||
Luxemburg | 5-6 | Danemarca* | 3-3 | 2-2 |
Spania | 7-1 | Irlanda | 5-1 | 2-0 |
Franța | 2-5 | Ungaria | 1-3 | 1-2 |
Suedia | 2-4 | URSS | 1-1 | 1-3 |
*Danemarca s-a calificat după 1-0 la rejucarea meciului |
Acum, referitor la această a patra confruntare, oricât am vrea să desconsiderăm modesta formație a Luxemburgului și oricât am vrea să facem caz de norocul ce a însoțit-o la tragerile la sorți, este de apreciat totuși prestația acesteia și, mai mult de atât, exemplară putere de luptă pe care a dovedit-o în toate cele cinci partide disputate, drept pentru care mai degrabă este normal de a fi apreciată comportarea sa și de a fi considerată marea revelație a acestei ediții.
Așadar, pe lângă cele trei mari forțe ale momentului în Europa –U.R.S.S., Spania și Ungaria – pentru turneul final s-a calificat, mult prea norocos, modesta formație a Danemarcei, echipă mult sub valoarea chiar și a României la acea perioadă. În situația astfel creată s-a decis ca turneul final, programat pentru luna iunie 1964, să fie oferit spre organizare Spaniei.
Lotul spaniol era structurat pe scheletul echipei Atletico Madrid, considerată cea mai în formă a acelui moment și recent câștigătoare a Cupei Spaniei, acestora urmînd a li se adăuga Amancio și Zocco (de la Real Madrid), Paquito (Valencia), Marcellino și Villa (Zaragoza), Del Sol (Juventus Torino) și Suarez (Internazionale Milano). În lotul maghiar figurau cîteva celebrități ale timpului: Albert, Tichy, Sandor , Fenyvessy, Meszolly, Bene. La danezi, nume mai puțin cunoscute: Berthelssen,Ole Madsen și Danielsen detașându-se cumva dintre aceștia. În sfârșit, la sovietici, mai vechii Yashin, Valentin Ivanov și Ponedelnik pe lîngă mai noii Cislenko și Hussainov.
Semifinalele s-au disputat simultan, la Madrid și la Barcelona, la data de 17 iunie 1964.
SEMIFINALE | ||
MECI | ||
Spania | 2-1 | Ungaria |
Spaniolii au condus pînă în minutul 87 când, cu un ultim efort de voință, maghiarii au egalat. Marcaseră Pereda respectiv Nagy. În prelungiri abia, Spania a înscris golul victoriei, în minutul 115, prin Amancio – Meciul s-a jucat la Madrid | ||
URSS | 3-0 | Danemarca |
O victorie practic așteptată și lejeră în același timp, obținută prin punctele marcate de Cislenko, Ponedelnik și Valentin Ivanov – Meciul s-a jucat la Barcelona |
Finalele pentru locurile 3 – 4 și 1 – 2 s-au disputat la 20 iunie, la Barcelona, și respectiv la 21 iunie, la Madrid. La Barcelona: Ungaria – Danemarca 3–1 (1 – 0, 1–1 1–1). Echipa maghiară a câștigat cu mult mai greu decât se prevedea. Bene a deschis scorul în minutul 11 pentru Ungaria și apoi, cu toată presiunea și ocaziile avute, nu a reușit să se desprindă decisiv, ba mai mult, spre final danezii au egalat în minutul 84 prin Bertelssen. În prelungiri maghiarii reușesc totuși încă două goluri, prin același Novak (min. 96 și 109), dintre care unul din lovitură de la 11 metri, intrând astfel în posesia medaliilor de bronz.
Finala mare s-a disputat pe stadionul “Chamartin” (Santiago Bernabeu), în asistența a aproximativ 80.000 de spectatori. Spania își dorea revanșa pentru forfaitul din prima ediție iar U.R.S.S își dorea menținerea titlului obținut cu patru ani în urmă la Paris.
După un scurt studiu introductiv, în minutul 6 spaniolii deschid scorul prin Pereda. Bucuria publicului spaniol a fost însă de scurtă durată deoarece, peste numai două minute Hussainov restabilește egalitatea pe tabela de marcaj. A urmat o furibundă cursă spre victorie a formației iberice care și-a văzut încununate eforturile abia în minutul 83 prin golul realizat de Marcellino la o centrare a lui Pereda.
FINALA EURO 1964 | ||
21 iunie 1964 | ||
Estadio Santiago Bernabéu, Madrid / Spectatori: 79.115 | ||
Arbitru: Arthur Holland (Anglia) | ||
SPANIA |
2-1 |
U.R.S.S. |
1-0 (6′) Chus Pereda 2-1 (84′) Marcelino |
1-1 (8′) Galimzyan Khusainov | |
Echipe | ||
Iríbar (GK) Rivilla Olivella (C) Calleja Zoco Josep Maria Fusté Amancio Chus Pereda Marcelino Luis Suárez Lapetra |
Lev Yashin (GK) Viktor Shustikov Albert Shesternyov Eduard Mudrik Valeriy Voronin Viktor Anichkin Igor Chislenko Valentin Ivanov (C) Viktor Ponedelnik Aleksey Korneev Galimzyan Khusainov |
|
Selecționeri | ||
José Villalonga Llorente | Konstantin Beskov | |
VIDEO | ||
A fost o victorie merituoasă a spaniolilor iar de la acest moment naționala Spaniei era, pentru patru ani, noua campioană a Europei.
Semnat: LeŞtie_ Mucală
EURO: Origini | EURO 1960 | EURO 1964 |