EURO: Origini EURO 1960 EURO 1964

 

Pentru cea de a doua ediție a “Cupei HENRY DELAUNEY” s-au înscris 29 de țări  printre care și cele anglo-saxone, ce se arătaseră cumva reticente  față de ințiativa care adunase pe participantele la prima ediție.

EURO 64

Având în vedere numărul de țări înscrise s-a impus necesitatea unui tur preliminar care să conducă la o formulă de 16. Adică o dublă de 13 meciuri plus trei echipe intrate direct în “optimi”. Aceste trei echipe, calificate în urma unor trageri la sorți, au fost: Austria, Luxemburg și U.R.S.S. În plus, e de remarcat faptul că și la această a doua ediție încă nu au participat Germania Occidentală și Scoția. În meciurile acestui tur preliminar s-au consemnat rezultatele:

MECI TUR RETUR
Danemarca 9-2 Malta 6-1 1-3
Norvegia 1-3 Suedia 0-2 1-1
Irlanda 5-3 Islanda 4-2 1-1
Anglia 3-6 Franța 1-1 2-5
Polonia 0-4 Irlanda de Nord 0-2 0-2
Spania 7-3 România 6-0 1-3
Iugoslavia 4-2 Belgia 3-2 1-0
Bulgaria* 5-4 Portugalia 3-1 1-3
Ungaria 4-2 Țara Galilor 3-1 1-1
Olanda 4-2 Elveția 3-1 1-1
Germania de Est 3-2 Cehoslovacia 2-1 1-1
Italia 7-0 Turcia 6-0 1-0
Grecia N. Albania** abandon abandon
*Întrucât regula loviturilor de departajare nu exista, s-a rejucat un al 3-lea meci pe care bulgarii l-ai câștigat cu 1-0.
**Neprezentare – Albania s-a calificat după ce Grecia s-a retras

 

Înainte de a trece mai departe e de consemnat faptul că acest sistem arbitrar al tragerilor la sorți a dus la diminuarea evidentă a calității competiției, dacă  ne gândim doar că naționala Luxemburgului accede fără joc în “optimi” iar  echipe ca Anglia, Cehoslovacia, Belgia sau Portugalia nu pot accede spre o fază superioară. Să zicem totuși că necalificarea Cehoslovaciei o vom trece la capitolul“surprize”, ca și acel 1 – 1 de la Londra urmat de un 2 – 5 pe terenul francezilor, aceste două ultime rezultate venind din nou să dea peste  nas trufiei insularilor care, chiar și la aceste momente, se mai considerau națiunea cu cel mai bun fotbal din Europa și poate chiar și din lume.

Participarea României a fost una total contradictorie. Meciul de la Madrid, și mai ales rezultatul său, a fost receptat (în țară) ca o veritabilă catastrofă, urmare a unei mult prea fanteziste selecții, la care contribuția principală a fost aceea a “Napoleone”-lui fotbalului românesc, antrenorul Constantin Teașcă. Așadar, la 1 noiembrie 1962, în jocul tur de la Madrid,  pe “Santiago Bernabeu”, marele stadion din capitala  Spaniei, în asistența a circa 52.000 de spectatori, pierdeam cu 6 – 0.

TUR: 1 noiembrie 1962
Estadio Santiago Bernabéu, Madrid / Spectatori: 51.700
Arbitru: Kevin Howley (Anglia)
SPANIA
6-0
ROMÂNIA
1-0 (7′) Guillot
2-0 (9′) Veloso
3-0 (17′) Collar
4-0 (20′) Guillot
5-0 (70′) Guillot
6-0 (81′) Ion Nunweiller (autogol)
Echipe
Vicente (GK)
Pachín
Rodri
Calleja
Paquito
Glaría IV
Collar (C)
Adelardo
Veloso
Guillot
Gento
Vasile Sfetcu (GK)
Mircea Georgescu
Ion Nunweiller
Dumitru Macri
Emil Petru
Constantin Koszka
Zoltan Ivansuc
Titus Ozon (C)
Marin Voinea
Dumitru Popescu
Vasile Gergely
Selecționeri
José Villalonga Llorente Constantin Teașcă
VIDEO

 

După cum se vede, în doar 13 minute am primit patru goluri și cu acestea istoria acestei ediții era scrisă pe mai mult de jumătate din ea. În returul de la 25 noiembrie 1962, la București, vom reuși o frumoasă victorie de palmares (3 – 1) asupra uneia din marile forțe ale fotbalului european… și atât.

RETUR: 15 noiembrie 1962
Stadionul 23 August, București / Spectatori: 72.762
Arbitru: Giorgos Pelomis (Grecia)
ROMÂNIA
3-1
SPANIA
1-0 (2′) Nicolae Tătaru
2-0 (8′) Cicerone Manolache
3-0 (61′) Gheorghe Constantin
3-1 (66′) Veloso
Echipe
Ion Voinescu (C) (GK)
Corneliu Popa
Ion Nunweiller
Dumitru Ivan
Emil Petru
Constantin Koszka
Ion Pârcălab
Gheorghe Constantin
Cicerone Manolache
Vasile Gergely
Nicolae Tătaru
Vicente (GK)
Rivilla
Calleja
Paquito
Glaría IV
Collar (C)
Amancio
Veloso
Guillot
Gento
Rodri
Selecționeri
Gheorghe Popescu José Villalonga Llorente
VIDEO

 

“Optimile” vor avea loc în primăvara lui 1963 și se vor consemna rezultatele.

OPTIMI
MECI TUR RETUR
Spania 2-1 Irlanda de Nord 1-1 1-0
Iugoslavia 2-3 Suedia 0-0 2-3
Danemarca 4-1 Albania 4-0 0-1
Olanda 2-3 Luxemburg 1-1 1-2
Austria 2-3 Irlanda 0-0 2-3
Bulgaria 2-3 Franța 1-0 1-3
URSS 3-1 Italia 2-0 1-1
Germania de Est 4-5 Ungaria 1-2 3-3

 

Din nou  nedirijata tragere la sorți, după criterii valorice, va duce la împerecheri hazardate, ceea ce va face ca să ajungă în “sferturi“ formații precum cele ale Danemarcei, Irlandei sau mai ales cea a Luxemburgului în dauna unora precum cele ale Italiei sau Iugoslaviei, echipe care, teoretic, erau cel puțin de nivelul semifinalelor sau chiar al finalei competiției. Sistemul acesta va primi evident serioase critici, și există încă de pe acum speranțe că el va fi îmbunătățit la viitoarea proximă ediție, în ideea ridicării calitativ valori ce a competiției.

SFERTURI
MECI TUR RETUR
Luxemburg 5-6 Danemarca* 3-3 2-2
Spania 7-1 Irlanda 5-1 2-0
Franța 2-5 Ungaria 1-3 1-2
Suedia 2-4 URSS 1-1 1-3
*Danemarca s-a calificat după 1-0 la rejucarea meciului

 

Acum, referitor la această a patra confruntare, oricât am vrea să desconsiderăm modesta formație a Luxemburgului și oricât am vrea să facem caz de norocul ce a însoțit-o la tragerile la sorți, este de apreciat totuși prestația acesteia și, mai mult de atât, exemplară putere de luptă pe care a dovedit-o în toate cele cinci partide disputate, drept pentru care mai degrabă este normal de a fi apreciată comportarea sa și de a fi considerată marea revelație a acestei ediții.

Așadar, pe lângă cele trei mari forțe ale momentului în Europa –U.R.S.S., Spania și Ungaria – pentru turneul final s-a calificat, mult prea norocos, modesta formație a Danemarcei, echipă mult sub valoarea chiar și a României la acea perioadă. În situația astfel creată s-a decis ca turneul final, programat pentru luna iunie 1964, să fie oferit spre organizare Spaniei.

Lotul spaniol era structurat pe scheletul echipei Atletico Madrid, considerată cea mai în formă a acelui moment și recent câștigătoare a Cupei Spaniei, acestora urmînd a li se adăuga Amancio și Zocco (de la Real Madrid), Paquito (Valencia), Marcellino și Villa (Zaragoza), Del Sol (Juventus Torino) și Suarez (Internazionale Milano). În lotul maghiar figurau cîteva celebrități ale timpului: Albert, Tichy, Sandor , Fenyvessy, Meszolly, Bene. La danezi, nume mai puțin cunoscute: Berthelssen,Ole Madsen și Danielsen detașându-se cumva dintre aceștia. În sfârșit, la sovietici, mai vechii Yashin, Valentin Ivanov și Ponedelnik pe lîngă mai noii Cislenko și Hussainov.

Semifinalele s-au disputat simultan, la Madrid și la Barcelona, la data de 17 iunie 1964.

SEMIFINALE
MECI
Spania 2-1 Ungaria
Spaniolii au condus pînă în minutul 87 când, cu un ultim efort de voință, maghiarii au egalat. Marcaseră  Pereda respectiv Nagy. În prelungiri abia, Spania a înscris golul victoriei, în minutul 115, prin Amancio – Meciul s-a jucat la Madrid
URSS 3-0 Danemarca
O victorie practic așteptată și lejeră în același timp, obținută prin punctele marcate de Cislenko, Ponedelnik și Valentin Ivanov – Meciul s-a jucat la Barcelona

 

Finalele pentru locurile 3 – 4 și 1 – 2 s-au disputat la 20 iunie, la Barcelona, și respectiv la 21 iunie, la Madrid. La Barcelona: Ungaria – Danemarca 3–1 (1 – 0, 1–1 1–1). Echipa maghiară a câștigat cu mult mai greu decât se prevedea. Bene a deschis scorul în minutul 11 pentru Ungaria și apoi, cu toată presiunea și ocaziile avute, nu a reușit să se desprindă decisiv, ba mai mult, spre final danezii au egalat în minutul 84 prin Bertelssen. În prelungiri maghiarii reușesc totuși încă două goluri, prin același Novak (min. 96 și 109), dintre care unul din lovitură de la 11 metri, intrând astfel în posesia medaliilor de bronz.

Finala mare s-a disputat pe stadionul “Chamartin” (Santiago Bernabeu), în asistența a aproximativ 80.000 de spectatori. Spania își dorea revanșa pentru forfaitul din prima ediție iar U.R.S.S își dorea menținerea titlului obținut cu patru ani în urmă la Paris.

După un scurt studiu introductiv, în minutul 6 spaniolii deschid scorul prin Pereda. Bucuria publicului spaniol a fost însă de scurtă durată deoarece, peste numai două minute Hussainov restabilește egalitatea pe tabela de marcaj. A urmat o furibundă cursă spre victorie a formației iberice care și-a văzut încununate eforturile abia în minutul 83 prin golul realizat de Marcellino la o centrare a lui Pereda.

FINALA EURO 1964
21 iunie 1964
Estadio Santiago Bernabéu, Madrid / Spectatori: 79.115
Arbitru: Arthur Holland (Anglia)

SPANIA

2-1

U.R.S.S.

1-0 (6′) Chus Pereda
2-1 (84′) Marcelino
1-1 (8′) Galimzyan Khusainov
Echipe
Iríbar (GK)
Rivilla
Olivella (C)
Calleja
Zoco
Josep Maria Fusté
Amancio
Chus Pereda
Marcelino
Luis Suárez
Lapetra
Lev Yashin (GK)
Viktor Shustikov
Albert Shesternyov
Eduard Mudrik
Valeriy Voronin
Viktor Anichkin
Igor Chislenko
Valentin Ivanov (C)
Viktor Ponedelnik
Aleksey Korneev
Galimzyan Khusainov
Selecționeri
José Villalonga Llorente Konstantin Beskov
VIDEO

 

A fost o victorie merituoasă a spaniolilor  iar de la acest moment naționala Spaniei era, pentru patru ani, noua campioană a Europei .

EURO: Origini EURO 1960 EURO 1964

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here