Dudu Georgescu – primul fotbalist român care a câștigat Gheata de Aur, transferat în schimbul a trei fotbaliști, un rugbist și un poloist

Dudu Georgescu a fost un adevărat fenomen al fotbalului românesc în anii 1970. Era atacantul perfect. Marca din toate pozițiile. Era omul care făcea diferența pe tabela de marcaj. A fost primul fotbalist român care a câștigat Gheata de Aur și al 3-lea din istorie care a câștigat-o de două ori. Până în 2012 era al doilea în topul celor mai multe goluri marcate într-un sezon, 47 după Ladislau Bonyhádi cu 49 în fotbalul românesc.

Dudu Georgescu a început fotbalul la Progresul București, echipă la care a și debutat în fotbalul mare. Prima apariție pe prima scenă a fotbalului românesc a fost împotriva Universității Craiova, echipă învinsă de bancari cu 3-0. Georgescu a jucat fundaș central în acel meci și avea 19 ani.

După 3 ani la Progresul, joacă pentru scurt timp la FCM Reșița, echipă în tricoul căreia marchează 7 goluri în 12 partide. Două dintre cele șapte goluri au fost în poarta lui Dinamo, Reșițenii câștigau acel meci cu 4-1. După evoluția din acea partidă, Dudu Georgescu a fost transferat imediat de Dinamo. Aici avea să scrie istorie! În cei 10 ani petrecuți în Ștefan cel Mare a câștigat 4 titluri de campion și o cupă a României. A ieșit cel mai bun marcator al primei divizii în 4 sezoane consecutive (1974-1978). A fost desemnat cel mai bun fotbalist român al anului 1976. Recordul său de cele mai cele mai multe goluri marcate în prima ligă se menține și astăzi: 252! Dudu Georgescu este și fotbalistul cu cele ami multe goluri marcate pentru Dinamo: 207!

După perioada Dinamo au urmat SC Bacău, Gloria Buzău, Flacăra Moreni, Muscelul Câmpulung și Unirea Urziceni. În tricoul echipei naționale a marcat 21 de goluri în 40 de meciuri în perioada 1973-1984.

În continuare redăm un scurt interviu realizat de Dumitru Graur pentru revista Flacăra cu Dudu Georgescu în anul 1975, la scurt timp după ce atacantul lui Dinamo era desemnat Gheata de Aur a Europei!

ÎNTRE PATRU OCHI CU… DUDU GEORGESCU

– Dudule, ce crezi? Ești sau nu o vedetă?
– Nu sunt. Îmi dau seama că dacă nu ar fi fost la mijloc această gheată de aur pe care am câștigat-o, nu am sta acum față în față și nici alte interviuri aș fi acordat. Îmi este peste putință să mă compar cu Eusebio, Gerd Müller, Skoblar – toți precedenți laureați ai trofeului, adevărați monștri sacri ai gazonului – deși nu îi înțeleg pe cei care îmi spun că e fără rost ca un nume ca Yazalde sau McQueen să ne impresioneze urechile mai mult decât… simplul Georgescu. Oricum îmi place să mă gândesc că am devenit la nici 25 de ani împliniți, cel mai tânăr golgeter european din istoria trofeului acordat revista “France Football”.

– Ce ai făcut în ziua în care adresa ghetei de aur a devenit sigură? În care știai că va fi a ta?
– Mai nimic. Mă obișnuisem treptat cu gândul deși la început îmi puneam speranța cel mult într-o gheată de bronz. La început fiind, de fapt, momentul în care îmi scrisesem numai 22-23 de goluri. I-a dat, țin minte, imediat un telefon Marinei, soția mea. La serviciu mă întreba dacă nu mă bucur. Ba da, i-am răspuns, dar ce ar trebui să fac!? Apoi ziua a continuat liniștită, fără niciun eveniment deosebit. În general sunt un om foarte calm și de fapt, numai golul. bucuria lui, reușește să mă anime în chip deosebit.

– Dintre multele situații în timpul jocului, există una pe care o preferi în mod special pentru înscrierea golului?
– Da, aceea în care pot să îmi valorific detenta și lovitura de cap. Golurile cu capul sunt, după părerea mea, cele mai spectaculoase din fotbal. Am înscris încă din tot felul de situații – centrări înalte sau joase, de pe dreapta sau stânga, prin șuturi de la distanță sau voleuri. Am marcat de 31 de ori în actualul campionat dar nu mă gândesc să nu mai înscriu până la terminarea lui măcar vreo două, chit că trofeul l-am câștigat deja.

– Știi câte goluri ai marcat cu capul?
– Vă spun exact: 19 cu capul, 8 cu piciorul și 4 din lovituri de la 11!

– Ai avut un fotbalist model al genului în soccerul nostru sau în cel mondial?
– Îmi plac, desigur, jucătorii britanici – un Jordan, un Chivers, dar de văzut, nu prea am avut ocazia să îi văd de prea multe ori. În copilărie l-am admirat pe Constantin – eram însă prea mic pe când încă mai juca și nici prin gând nu îmi trecea că aș putea deveni într-o zi, golgeter. Am învățat însă foarte mult, nu îmi e rușine deloc să spun, de la Dumitrache. I-am studiat mișcarea în teren, desprinderile fulgerătoare, felul în care știa să ia față apărătorilor.

– Dinamo a cedat clubului Progresul atunci când a obținut transferul pentru tine, trei jucători de fotbal, un rugbyst și un poloist. Crezi că a meritat?
– Îmi este greu să mă pronunț. Oricum acestea sunt chestiune ale conducerii clubului. Eu veneam, nu uita, după un sezon excellent la F.C.M. Reșița și îmi place să cred că nici la Dinamo nu am deziluzionat.

– În 1975 a fost sigur cel mai bun an al tău până acum – ai devenit golgeter al țării și al Europei, campion al României. Ce ți-ai ai dori pentru sezonul viitor?
– Un alt titlu cu Dinamo și o pereche, o Gheată de Aur și pentru piciorul stâng.

Dumitru Graur
Anul XXIV – Nr. 24 (1045) – 21 iunie 1975

Și așa avea să se întâmple însă nu în sezonul imediat următor ci în 1976/77 când Georgescu își întregea perechea. Dacă în sezonul 1974/75, câștiga cu 33 de goluri, în 1976/77, o câștiga cu 47 de goluri marcate – un record care avea să se mențină 37 de ani.

Gheata de Aur a mai ajuns în România în alte două rânduri. În 1987 – Rodion Cămătaru și în 1989 – Dorin Mateuț. Toți câștigătorii prestigiosului trofeu au provenit de la Dinamo.