„Sâmbătă seara. Sună telefonul. Ridic receptorul și aud o voce entuziasmată. Vorbea foarte încet, aproape în șoaptă: «Alo? Mă auzi? Știi cu cine sunt în cameră acum? Cu Franco Baresi!» Era prima convocare a lui Deme pentru un meci al lui Milan. Așa își amintește Alessio Albertini, fratele lui Demetrio Albertini, debutul legendarului mijlocaș la AC Milan.
A doua zi, pe 15 ianuarie 1989, „Rossonerii”, conduși de Arrigo Sacchi, întâlneau modesta echipă Como pe „San Siro”. Demetrio Albertini a început meciul pe bancă, dar cu 25 de minute înainte de final, crainicul stadionului a rostit cuvintele care aveau să-i schimbe viața tânărului jucător: „Schimbare la Milan: în locul lui Angelo Colombo, cu numărul 4, intră Demetrio Albertini, numărul 18.” În aplauzele spectatorilor, Albertini intra pe teren cu inima cât un purice din cauza emoțiilor. Meciul s-a încheiat cu victoria categorică a lui Milan, 4-0, iar după fluierul final, Filippo Galli l-a îmbrățișat călduros: „Bine ai venit în familie, băiete.”
Așa a început cariera unuia dintre cei mai titrați fotbaliști ai Italiei anilor ’90. Albertini a câștigat de cinci ori Serie A, de patru ori Supercupa Italiei și de trei ori Liga Campionilor. Deși s-a retras în 2005, recunoașterea adevăratului său impact asupra fotbalului a venit abia după încheierea carierei. Pentru fanii lui Milan, însă, Demetrio Albertini rămâne un simbol al vremurilor glorioase în care „Rossonerii” dominau fotbalul italian.
Primii pași în fotbal
„Nu am visat niciodată să devin fotbalist profesionist, dar în copilărie, toți ne doream să fim ca idolii noștri,” își amintește Albertini. În Besana in Brianza, orașul său natal, copiii desenau marcaje pe terenurile de joacă și scriau sloganuri pe ziduri, creând o atmosferă asemănătoare stadioanelor. Chiar dacă preotul de la capela din apropiere nu aprecia vandalismul, nu îi oprea, pentru că, în Italia, „fotbalul este și el o religie.”
Tatăl său, Cesare Albertini, avea un sfat simplu pentru tânărul Demetrio: „Controlează mingea și gândește.” Acest îndemn a fost baza pe care Albertini și-a construit jocul. Era apreciat pentru viziunea sa asupra terenului, capacitatea de a conecta apărarea cu atacul și de a dirija jocul echipei. În primii ani la Milan, a fost comparat cu Carlo Ancelotti și Dino Sani, dar Albertini refuza astfel de analogii: „Eu sunt Albertini, nu mă etichetați.”
Ascensiunea la Milan
În sezonul 1989-1990, Albertini a fost împrumutat la Padova, în Serie B. Decizia s-a dovedit inspirată. Tânărul mijlocaș a avut un sezon excelent, iar experiența acumulată l-a pregătit pentru ceea ce urma. Când s-a întors la Milan, Fabio Capello l-a promovat în prima echipă, considerându-l succesorul perfect al lui Ancelotti.
În următorii trei ani, Albertini a devenit titular incontestabil, contribuind la cucerirea a trei titluri consecutive de campion al Italiei și a Ligii Campionilor în 1994. Presa italiană îl descria ca pe „creierul” echipei, un mijlocaș inteligent, capabil să domine mijlocul terenului cu eleganță și precizie.
Momente dificile și renașterea
După perioada de dominație a lui Milan, echipa a intrat într-o fază de tranziție, iar Albertini a devenit ținta criticilor. Cu toate acestea, nu a cedat. Sub conducerea lui Alberto Zaccheroni, a cunoscut o a doua tinerețe, contribuind din nou la succesul echipei.
Totuși, în sezonul 2000-2001, timpul lui la Milan părea să se apropie de sfârșit. Ancelotti, devenit antrenor, a decis să restructureze echipa, iar Demetrio Albertini nu mai făcea parte din planuri. După despărțirea de Milan, a jucat pentru Atletico Madrid, Lazio, Atalanta și, în cele din urmă, Barcelona, unde a încheiat cariera în 2005, câștigând campionatul Spaniei sub comanda prietenului său Frank Rijkaard.
Retragerea și moștenirea
Pe 15 mai 2006, Demetrio Albertini și-a luat rămas-bun de la cariera de fotbalist printr-un meci de gală pe „San Siro”, în fața a 35.000 de spectatori. Alături de legendele lui Milan și Barcelona, Albertini a marcat din lovitură liberă și a mulțumit tuturor celor care l-au sprijinit de-a lungul carierei.
„Am avut o carieră minunată, am realizat multe și sunt recunoscător pentru tot. Milan și Barcelona vor rămâne mereu în inima mea,” a spus el în discursul său de adio.
Demetrio Albertini nu este doar un fost fotbalist, ci o adevărată legendă a fotbalului italian. Deși timpul trece, amintirea jocului său elegant rămâne vie în inimile fanilor. Fotbaliștii vin și pleacă, dar cei mai buni rămân mereu în memorie. Demetrio Albertini este, fără îndoială, unul dintre aceștia.
