Anul trecut, pentru prima dată în ultimii zece ani, un președinte al Chinei vizita Marea Britanie. Printre acorduri comerciale de zeci de mii de milioane de euro, Xi Jinping a avut timp să treacă și pe la antrenamentele celor de la Manchester City, ba chiar să își facă și un selfie cu Sergio Aguero, vedeta argentiniană a ”cetățenilor”.
Nimic întâmplător în această vizită. La distanță de doar două săptămâni, un grup de oameni de afaceri din China cumpăra 13% din acțiunile clubului din Manchester. O acțiune trecută aproape neobservată, o mică parte doar, din ”marele plan fotbalistic” al președintelui Chinei, microbist înrăit, însă cu o națională ce se regăsește undeva în subsolul clasamentului FIFA, pe locul 84, sub țări precum Haiti sau Gabon. Pur și simplu lamentabil pentru una dintre primele puteri ale lumii din punct de vedere financiar și nu numai. Ca să schimbe asta, țelul lui Jinping este cât se poate de clar: să ajungă o superputere și în fotbal. Pentru asta, direcțiile trasate de către președinte sunt organizarea unui turneu final mondial și câștigarea titlului suprem, ambele în cel mult 15 ani.
Ușor de zis, greu de făcut, însă pentru chinezi, nu e nimic imposibil atât timp cât dispun de puterea banului. În China lucrurile nu se fac la întâmplare, iar prima fază a proiectului e în plină desfășurare, urmând ca absolut fiecare școală din țara asiatică să dispună de propriul teren de fotbal, ambiția președintelui fiind o medie de un teren de fotbal la fiecare 10000 de locuitori.
Avalanșa de vedete internaționale ce s-a abătut asupra campionatului chinez atrasă de sacii de bani de acolo, poate crea la prima vedere iluzia unei strategii pe termen scurt folosită fără prea mare succes, în trecut sau în prezent, de japonezi sau de americani, însă diferența față de cele două exemple este că sunt căutate vedete care mai au încă mult de oferit din punct de vedere fotbalistic și ajung în Asia doar pentru că sunt pe final de carieră. Numele sunt elocvente: Hulk, Carlos Tevez, Gervinho, Jackson Martinez, Axel Witsel sau Oscar. Nu ar fi exclus ca pe viitor să se ajungă la un next level, gen Messi sau Cristiano Ronaldo.
Începutul
Primul pas dat de către chinezi fotbalul din afara granițelor lor a fost cumpărarea clubului olandez ADO Den Haag în schimbul a 9 milioane de dolari de către United Vansen International Sports Company, companie care s-a ocupat de ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice Beijing 2008. Au urmat rând pe rând, Atletico Madrid ( 20 % Wanda ), Manchester City( 13% China Media Capital ), Granada ( Wuhan Double ), Slavia Praga ( 60% Desports), Aston Villla ( Recon Group ), Espanyol Barcelona ( 45,1% Rastar ), Sochaux ( Ledus ) sau Inter Milan ( Suning ). Asta pe lângă nenumăratele contracte de sponsorizare, dintre care cel mai important, cel semnat de către grupul Wanda cu FIFA.
Toți oamenii președintelui
Visul de supremație fotbalistică a președintelui Jianping nu este unul lipsit de fundamente. O întreagă armată de oameni de afaceri a luat cu asalt lumea în căutarea de oportunități financiare, fotbalul fiind una dintre minele de aur recent descoperite de asiatici.
Wang Jianlin
Vârful de lance al armatei de afaceri chineze. Președintele grupului Wanda, considerat a fi cea mai bogată persoană din China, cu un patrimoniu evaluat la peste 30 000 de milioane de dolari. Pe lângă cele 20% din actiunile Atletico Madrid, Wanda a semnat și un contract de sponsorizare cu FIFA, în valoare de 150 de milioane de dolari. Wang, pasionat de pictură ( anul trecut a plătit nu mai puțin de 28 de milioane de dolari pe un Picasso ), a suportat din propriul buzunar numirea lui Jose Antonio Camacho în funcția de selecționer al naționalei chineze. Unul dintre puținele proiecte eșuate ale sale, pentru că spaniolul nu a făcut prea multe acolo. Pe lângă fotbal, magnatul chinez și-a ațintit privirea în ultimea vreme și către lumea cinematografică, cumpărând AMC Entertainment, producătoare a unor seriale precum The Walking Dead sau Breaking Bad. În ultimii ani a deschis peste 40 de centre comerciale, 200 de săli de cinematograf și 20 de hoteluri de lux. Când a aflat că tatăl este cea mai bogată persoană din China, Wang Sicong, fiul său, a exclamat simplu pe Weibo, twitter-ul din țara asiatică: OH!.
Jack Ma – Ali Baba și academia de fotbal
Pentru că nu tot e import în China și nu asta este scopul, eforturile asiaticilor de a își mulțumi conducătorul se consumă și în încercarea de a scoate un produs intern cât mai bun. Dacă tot suntem la capitolul exemple, care altul mai bun decât Guangzhou Evergrande, club al cărui principal acționar ( 40% ), Jack Ma, președintele companiei Alibaba, lider în comerțul electronic online în Asia, a investit în ultimii ani nu mai puțin de 200 de milioane de dolari în construcția celei mai mari academii de fotbal din lume. Minunea chinezilor este un conglomerat arhitectonic format din 30 de clădiri și 55 de terenuri de fotbal, iar de cei 2500 de puști, care dorm, mănâncă, învață și se antrenează acolo, se ocupă cei peste 560 de angajați.
Jack Ma, elev mediocru, abia a trecut de liceu și a fost respins de către Harvard în zece ocazii, vazându-se nevoit să își scoată o diplomă în limbi străine acasă, în China. S-a prezentat la un interviu pentru un job la KFC și a fost singurul respins dintre cele 24 de persoane alături de care a aplicat. În 1998, cu ocazia primei sale vizite în Statele Unite, s-a conectat la internet, moment în care și-a dat seama care îi este drumul. Până la crearea Alibaba nu a mai fost decât un pas, compania ajungând între timp una dintre forțele mondiale în materie de comerț online.
Romain Woo
Acest Jorge Mendes chinez, a dat de lumea bună a fotbalului ca angajat la PSV Eindhoven. Acum este impresar și reprezintă interesele celor mai buni fotbaliști din țara sa natală. Este cel din spatele majorității transferurilor făcute în ultimii ani între fotbalul european și cel din China, prin intermediul companiei sale, Van Hao Sports. Una dintre cele mai repetate fraze ale sale este ”Doar doi jucători nu vor veni în China, Leo Messi și Cristiano Ronaldo. Deocamdată.” Este foarte activ pe Instagram și are timp să expună cât mai mult din partea intimă a vieții sale.
Zhang Jindong
Patronul companiei Suning, un alt nume important în comerțul online asiatic, este cel care a dat peste cap sumele transferuri făcute de chinezi, plătind 28 milioane de euro pentru Ramires către Chelsea și 50 de milioane pentru Alex Teixeira celor de la Sahtior Donetk. Cei doi joacă acum pentru Jiangsu Suning ( echipă antrenată pentru o scurtă perioadă și de către Dan Petrescu ), locul doi în Superliga China, alături de australianul Trent Sainsbury și columbianul Roger Martinez. Conform Forbes, averea lui Zhang este estimată la a se ridica în jurul sumei de 4300 de milioane de dolari, iar cifra sa de afaceri se învârte undeva în jurul a 46 000 de milioane de dolari anual. După contracte de sponsorizare cu Liverpool și Barcelona, marea sa lovitură în fotbalul european avea să fie achiziționarea a aproape 70% din acțiunile clubului italian Inter Milan.
Ma Chengquan
Omul din umbră, mâna dreaptă a președintelui Chinei în această ”aventură”, Chengquan este cel care face și desface în fotbalul chinez. Președintele Chinese Super League nu este un personaj foarte cunoscut în massmedia și se știu foarte puține despre el sau averea lui. Se spune că toate operațiunile financiare și transferurile din fotbalul chinez trebuie să treacă ma întâi prin biroul lui Chengqua pentru aprobarea lui.
Să curgă milioanele
Luna decembrie a fost plină de titluri care anunțau avalanșa de fotbaliști din campionatele europene sau sud-americane ce alegeau ca destin fotbalul chinez, asta datorită și celor de la Shanghai SIPG, club care provoca un adevărat cutremur transferându-l pe brazilianul Oscar de la Chelsea, plătind pentru el 60 de milioane de euro. A urmat, la puține zile distanță, transferul lui Oscar Tevez, de la Boca Juniors la Shanghai Shenhua în schimbul a 11 milioane de euro, chinezii plătindu-i fotbalistului un salariu de aproximatv 20 de milioane pe sezon. Cei doi se vor întâlni în China cu Lavezzi ( PSG – Hebei Fortune, 10 milioane de euro, 13 milioane salariu ), Axel Witsel ( Zenit S. Petersburg – Tianjin Quanjian, 50 milioane euro, 16 salariu ) sau Jackson Martinez ( Atletico Madrid – Guangzhou Evergrande, 42 milioane euro ).
Din cele 16 echipe ce joacă în prima ligă chineză, doar două au antrenori locali, Liaoning FC și nou promovata Guizhou Zhicheng FC. Printre antrenorii plecați să profeseze lângă ”marele zid” îi găsim pe germanul Felix Magath ( Shandong Luneng ),Manuel Pellegrini ( Hebei Fortune ), Andres Villas-Boas ( Shanghai SIPG ) sau Luis Felipe Scolari ( Guangzhou Evergrande ). Alături de ei nume precum Gustavo Poyet, Dragan Stojkovic și Fabio Cannavaro.
