Cehoslovacia – România 1-2 la Campionatul Mondial din Mexic 1970 – 6 iunie 1970

O victorie istorică: Cehoslovacia – România 2-1

Pe 6 iunie 1970, pe stadionul Jalisco din Guadalajara, România a scris una dintre paginile de aur ale fotbalului românesc, învingând Cehoslovacia cu scorul de 2-1 într-un meci memorabil din cadrul Grupei 3 a Campionatului Mondial din Mexic. Această victorie, prima la un turneu final mondial după o pauză de patru decenii, a fost realizată printr-o demonstrație de fotbal spectaculos, cu Alexandru Neagu și Florea Dumitrache ca eroi ai zilei, sub conducerea magistrală a lui Emerich Dembrovschi, în fața a peste 50.000 de spectatori entuziaști care au adoptat echipa română ca pe o favorită locală.

Campionatul Mondial din 1970 a reprezentat revenirea României pe scena fotbalului internațional de elită după o absență îndelungată de 32 de ani. “Tricolorii” antrenați de Angelo Niculescu se calificaseră dramatic pentru turneul final mexican, depășind în preliminarii echipe redutabile precum Portugalia, Elveția și Grecia. Destinul i-a plasat în Grupa 3, supranumită “groapa cu lei de la Guadalajara”, alături de giganți ai fotbalului mondial: Brazilia, Anglia (campioana en-titre) și Cehoslovacia.

Meciul cu Cehoslovacia venea după debutul decepționant al României împotriva Angliei, când “tricolorii” fuseseră învinși cu 0-1 într-un joc echilibrat. În paralel, magnifica Brazilie a lui Pelé demolase Cehoslovacia cu 4-1, ceea ce făcea ca meciul dintre România și selecționata cehoslovacă să devină crucial pentru ambele echipe în lupta pentru calificarea în sferturile de finală. Doar echipa învingătoare putea spera să mai aibă șanse la continuarea aventurii mexicane, în condițiile în care sistemul competițional permitea calificarea doar a primelor două clasate din fiecare grupă.

Meciul de pe stadionul Jalisco Monumental a început sub cele mai nefavorabile auspicii pentru România. În minutul 3, Ladislav Petras a șutat cu capul pe lângă portarul Stere Adamache, care “a ieșit târziu”, după o centrare precisă a lui Bohumil Vesely, aducând Cehoslovacia în avantaj cu 1-0. Începutul nefast părea să confirme temerile celor mai pesimișți suporteri români, care văzuseră echipa națională eliminată din nou prematur de la un turneu final mondial.

Cu toate acestea, echipa lui Angelo Niculescu nu s-a lăsat descurajată de golul primit timpuriu. Formația română, alcătuită din Stere Adamache la poartă, fundașii Lajos Sătmăreanu, Nicolae Lupescu, Cornel Dinu și Mihai Mocanu, mijlocașii Ion Dumitru și Radu Nunweiller, și atacanții Emerich Dembrovschi, Mircea Lucescu (căpitanul echipei), Alexandru Neagu și Florea Dumitrache, a început să își impună ritmul și stilul de joc propriu. Conform relatărilor contemporane, “tricolorii” au reușit să “mătoare defensiva cehoslovacilor” printr-un joc ofensiv spectacular, având în Emerich Dembrovschi “marele arhitect al jocului nostru”.

Minutul 53 avea să rămână gravat pentru totdeauna în memoria fotbalului românesc. Alexandru Neagu, poreclit “Cappellini din Giulești”, a primit o pasă în adâncime de la Radu Nunweiller și a pornit într-o acțiune individuală de excepție. După cum relata jurnalistul Ioan Chirilă în cartea sa “Mexico ’70 – Jurnal sentimental”, atacantul român “pătrunde în careu, între Dobias și Migas”, ajungând față în față cu căpitanul cehoslovac Alexander Horvath.

Urmează unul dintre cele mai frumoase goluri din istoria participărilor României la Cupele Mondiale. Neagu execută o fentă spre stânga, Horvath “cade în cursă”, dar fundașul ceh revine prompt. În acel moment crucial, Neagu demonstrează clasa sa de mare jucător, “strecurând mingea printre picioarele căpitanului de la Marsilia”. Rămas singur în fața porții, cu trei fundași cehoslovaci pe urmele sale, atacantul român “prelungește până la maximum iluzia că va trage puternic la poartă, pentru a-l fixa pe Vencel”. În fracțiunea de secundă următoare, Neagu lovește mingea cu latul, iar aceasta “mângâie ușor partea interioară a barei și intră în gol”.

Victoria României a fost pecetluită în minutul 77, când același Alexandru Neagu a devenit din nou protagonistul acțiunii decisive. După o pasă în adâncime a lui Radu Nunweiller, atacantul român țâșnește pe lângă fundașul lor stânga, Jan Zlocha, care îl faultează în mod evident în careu. Arbitrul mexican Diego De Leo nu ezită să indice punctul cu var.

Florea Dumitrache execută fără emoții și transformă cu siguranță penalty-ul, aducând scorul la 2-1 pentru România. Golul acestuia reprezenta prima său reușită la turneul final mexican și contribuia decisiv la ceea ce avea să devină prima victorie a României la un Campionat Mondial după 1930. Ultimele minute ale partidei s-au scurs sub dominația totală a echipei noastre, care a controlat jocul până la fluierul final, în fața unor spectatori mexicani care adoptaseră de mult echipa noastră ca pe o favorită locală.

Pentru prima dată după decenii, fotbalul românesc arăta că poate concura de la egal la egal cu elita mondială, într-un context în care adversarul nu era deloc de neglijat – Cehoslovacia fusese vicecampioană mondială în 1934 și 1962. Victoria a fost cu atât mai valoroasă cu cât a venit după o prestație tactică exemplară, în care fiecare jucător român și-a depășit limitele individuale.

Căpitanul Mircea Lucescu, contactat ani mai târziu de jurnaliștii de la FANATIK, caracteriza această partidă drept “cel mai bun meci ofensiv pe care l-am făcut noi în perioada 1969-1972”. Tehnicianul sublinia rolul crucial al lui Emerich Dembrovschi: “Marele arhitect al jocului nostru a fost Emeric Dembrovschi. Tehnica sa, ușurința paselor, rapiditatea cu care manevra mingea, schimbările instantanee de direcție, angajările directe pe vârfurile de atac, șuturile de la distanță au măcinat defensiva cehoslovacilor”.

Una dintre caracteristicile remarcabile ale acestui meci a fost atmosfera creată de spectatorii mexicani, care adoptaseră echipa română încă de la primul meci cu Anglia. Antrenorul Angelo Niculescu relata în cartea sa “Corabia cu 11 pasageri” bucuria cu care localnicii au primit victoria României: “Autobuzul nostru își face loc cu greu spre hotel… Întregul drum este blocat de localnici care, formând două ziduri, ne aclamă plini de entuziasm”.

Scenele de după meci au fost cu adevărat impresionante, cu sute de mexicani care fluturau eșarfe și pancarte pe care scria “Bine ați venit din România!” și “Bravo românii!”. Această manifestare spontană de simpatie din partea publicului mexican către echipa română demonstra nu doar calitatea fotbalului practicat de “tricolori”, ci și capacitatea lor de a cuceri inimile spectatorilor neutrali prin stilul lor de joc ofensiv și spectaculos.

Victoria cu Cehoslovacia a reprezentat un moment de cotitură în istoria fotbalului românesc modern. Alexandru Neagu marca primul gol al României la un Campionat Mondial după o pauză de exact 32 de ani fără 3 zile, ultimul fiind înscris de Ștefan Dobay pe 9 iunie 1938, în meciul pierdut cu 1-2 în fața Cubei la Toulouse. De asemenea, România nu mai câștigase un meci la un turneu final mondial din 1930, când învinsese Peru cu 3-1 la prima ediție din Uruguay.

Dincolo de statistici, această victorie a arătat că “Generația Guadalajara” avea calitățile necesare pentru a concura cu cele mai bune echipe ale lumii. Jucători precum Emerich Dembrovschi, Cornel Dinu, Mircea Lucescu, Alexandru Neagu și Florea Dumitrache au intrat în istoria fotbalului românesc nu doar prin talentul lor individual, ci prin capacitatea de a forma o echipă omogenă, capabilă de performanțe remarcabile pe scena internațională.

Această victorie istorică a deschis pentru România perspectiva unei calificări în sferturile de finală ale Campionatului Mondial. Cu două puncte acumulate după două meciuri (înfrângerea cu Anglia și victoria cu Cehoslovacia), echipa lui Angelo Niculescu avea nevoie de un rezultat pozitiv în ultimul meci din grupă, împotriva Braziliei lui Pelé, pentru a se califica în faza eliminatorie.

Deși partida cu viitoarea campioană mondială avea să se termine cu o înfrângere onorabilă, scor 3-2, meciul cu Cehoslovacia rămâne în istoria fotbalului românesc ca unul dintre momentele de vârf ale naționalei la turneele finale mondiale.