Congresul FIFA
Acţiunea comună a Departamentului de Justiţie American (DOJ) şi a Biroului Federal de Investigaţii (FBI) din toiul zilei de miercuri nu i-a speriat pe şefii federaţiilor de fotbal din întreaga lume, aproximativ două treimi din aceştia alegându-l pe Sepp Blatter să continue în fruntea FIFA, cu 133 de voturi din cele 209. Era şi greu de crezut că vom avea parte de o rastunare spectaculoasă de situaţie. Sistemul creat de Blatter, în special în ţările sărace, şi-a crescut rădăcini rezistente în cei 17 ani de când elveţianul se află la putere. Problema nu e că FIFA ajută acele ţări să-şi dezvolte fotbalul, nici faptul că Bahamas are tot un vot ca Anglia sau că Zimbabwe primeşte aceeaşi sumă ca Germania, ci modul în care banii sunt cheltuiţi, câţi sunt de fapt pentru construirea de terenuri de fotbal şi facilităţi, pentru ce se mai acordă unele bonusuri, beneficiile de lux de care au parte oficialii în călătoriile în interes de muncă, precum şi diversele cadouri oferite în cercurile FIFA, cum au fost ceasurile înmânate de Federaţia din Brazilia reprezentaţilor celor 32 de ţări participante la Campionatul Mondial din 2014 şi celor 28 de membri ai Comitetului Executiv FIFA.
Astfel, având suportul total al Confederaţiei din Africa (54 de voturi), aproape majoritar în Asia (aproximativ 40 din 46 de voturi), cel puţin jumătate din cele 35 de voturi din CONCACAF şi 10 din cele 11 din Oceania (toate minus Noua Zeelandă), lui Blatter i-a fost uşor să câştige alegerile, dacă nu din primul tur, atunci cu siguranţă din al doilea, rundă care însă nu a mai avut loc după retragerea din cursa a Prinţului Ali, acesta realizând că nu are cum să mai întoarcă scorul în favoarea sa, după ce obţinuse 73 de voturi în primul tur. Nici măcar UEFA nu a fost unită. Michel Platini, şeful UEFA şi cel care a pozat săptămâna trecută în inamicul numărul 1 al lui Blatter, dar despre care nu trebuie să uităm că a votat în 2010 pentru organizarea Campionatelor Mondiale în Rusia (2018) şi Qatar (2022), nu a reuşit să convingă toţi conducătorii din Europa să voteze cu Ali. Spania şi Franţa, mari beneficiare de investiţii din Qatar, Rusia, cu sprijinul declarat al lui Vladimir Putin, Finlanda, Turcia şi Cipru, sunt doar câteva dintre ţările menţionate că l-ar fi votat pe Blatter. Conform Daily Mail, 18 ţări din Europa ar fi fost de partea elveţianului, în timp ce alte surse vorbesc despre “între 10 şi 13”.
Urmările arestărilor
Dintre cei 9 actuali sau foşti oficiali FIFA, 7 au fost arestaţi la hotelul Baur au Lac, aceştia fiind prezenţi pentru congresul FIFA: Jeffrey Webb, Eduardo Li, Eugenio Figueredo, Rafael Esquivel, Jose Maria Marin, Julio Rocha şi Costas Takkas. Despre ei, jurnalistul de investigaţie Andrew Jennings, cel care se ocupă de aproape 15 ani de corupţia din FIFA şi care a colaborat cu FBI, a spus, conform surselor sale din Zurich, că unii s-au arătat cooperativi, în timp ce alţii, cum ar fi Jeffrey Webb, au contestat extrădarea în SUA. Acelaşi Andrew Jennings a menţionat zilele trecute că “acesta este doar începutul anchetei”, lucru confirmat şi de procurii americani în conferinţa de presă, dar şi faptul că “ţinta este Blatter”.
Ceilalţi doi oficiali care nu se aflau în Zurich sunt Nicolas Leoz şi Jack Warner. Leoz a fost plasat în arest la domiciliu în Paraguay, urmând să fie extrădat în SUA, în timp ce Jack Warner a fost bufonul acestei anchete, stările sale din ultimele zile trecând prin toate anotimpurile posibile.
Iniţial, în dimineaţa zilei de miercuri, Warner a declarat că este “inocent”. Spre seară, fostul vicepreşedinte FIFA s-a predat autorităţilor din Trinidad Tobago şi a petrecut o noapte în arest, fiind eliberat după ce i s-a stabilit o cauţiune în valoare de 395.000 de dolari iar paşaportul i-a fost reţinut. La ieşirea din închisoare, Warner a fost dus la spital cu ambulanţa, fiind “epuizat”. Însă, câteva ore mai târziu, acelaşi Warner a fost văzut extrem de vioi la un miting politic, aratându-şi talentul la dans. Tot acolo, el a declarat că “dacă eu am furat FIFA timp de 30 de ani, cine mi-a dat banii? De ce nu e şi acea persoană anchetată?”. Septuagenarul nu s-a oprit aici. Într-un mesaj postat duminică pe pagina sa de Facebook, el acuză FIFA şi SUA că vor să organizeze un Campionat Mondial în vara acestui an, în State, citând ca sursă un articol din The Onion, celebra publicaţie americană de satiră! Cum un asemenea om a condus Federaţia CONCACAF şi a fost vicepreşedinte FIFA, numai Blatter poate explica. Warner îşi aşteaptă şi el extrădarea, în libertate, fiind însă nevoit să treacă pe la poliţie de două ori pe săptămână.
Pe lângă cei menţionaţi mai sus, suspendaţi deja de miercuri de către FIFA, organizaţia de fotbal a mai suspendat, luni, încă alţi 3 oficiali: pe Enrique Sanz, secretar general al CONCACAF, ca urmare a investigaţiei americane, şi pe Jean Guy Blaise Mayolas, vicepreşedinte al Federaţiei din Congo şi Badji Mombo Wantete, secretar general al aceleiaşi federaţii, fără însă a da un motiv pentru ultimii doi.
A doua zi după câştigarea celui de-al 5-lea mandat, Blatter a atacat autorităţile americane într-un interviu acordat pentru televiziunea elveţiană RTS: “Acest atac american nu a fost o coincidenţă. Nu miroase bine, cu doar două zile înainte de alegeri. A fost o acţiune a americanilor şi a jurnaliştilor britanici. Trebuiau să aresteze acele persoane în America, nu în Zurich unde avem congres. E o anchetă de corupţie ce implică America de Nord şi America de Sud (n.r. CONCACAF şi CONMEBOL), dar au adus-o la Zurich şi zic că e FIFA. A fost o încercare coordonată de a mă denigra şi a mă forţa să plec”. Întrebat ce mesaj are pentru contestatari, Blatter a spus că “eu iert, dar nu uit”, deşi cu o seară înainte, la speech-ul de final, spusese că “eu sunt preşedintele tuturor, şi al celor care m-au ales, şi al celor care nu m-au ales”.
Contrar declaraţiilor, un prim semn al faptului că atât Blatter, cât şi alţi oficiali FIFA de rang înalt se tem să nu fie arestaţi, a apărut în seara zilei de luni. FIFA a anunţat că Jerome Valcke, secretarul general al organizaţiei, şi-a anulat participarea la Campionatul Mondial de Fotbal Feminin ce debutează sâmbătă, în Canada, menţionând “situaţia curentă” şi “treburile importante de la sediul FIFA”, iar Sepp Blatter “intenţionează” să asiste la finala Campionatului Mondial de Fotbal Feminin şi la Cupa de Aur CONCACAF din luna iulie, din SUA şi Canada. În mod normal, atât Blatter, cât şi Valcke, trebuiau să fie prezenţi la meciul de deschidere al turneului feminin.
10 milioane de dolari, cheia spre Blatter?
În ancheta DOJ şi FBI, pe lângă numeroasele acuzaţii de solicitare şi primire de mită şi comisioane ilegale privind drepturile de imagine şi televizare din cadrul competiţiilor desfăşurate sub egida CONCACAF şi CONMBEOL, cele pe care le preciza şi Blatter în interviul de mai sus, există o acuzaţie extrem de importantă, şi anume “plata şi primirea de mită şi comisioane ilegale privind alegerea ţării gazdă pentru Campionatul Mondial din 2010”.
Mai exact, este vorba despre plata a 10 milioane de dolari către Jack Warner, Chuck Blazer (fost membru executiv FIFA şi secretar general CONCACAF, devenit informator FBI între timp) şi încă un membru FIFA, al cărui nume nu este precizat, în anul 2004, de către guvernul sud-african, pentru ca cei trei să voteze Africa de Sud ca ţară gazdă a Campionatului Mondial din 2010.
Danny Jordaan, actualul preşedinte al Federaţiei de Fotbal din Africa de Sud şi director executiv în perioada în care Africa de Sud a candidat pentru organizarea turneului final, a recunoscut că “s-a plătit în 2008 suma de 10 milioane de dolari către CONCACAF, dar nu a fost mită, ci o contribuţie către fondul de dezvoltare al fotbalului”. Contrar celor spuse de Jordaan, actualul Ministru al Sportului din Africa de Sud, Mbalula Fikile, a emis un comunicat în care susţine că “guvernul şi comitetul de organizare nu au plătit suma de 10 milioane de dolari pentru a-şi asigura organizarea Campionatului Mondial din 2010”.
Se pare că Fikile are dreptate, iar Jordaan ştie despre ce e vorba, dar lucrurile stau puţin diferit. Conform raportului DOJ, guvernul sud-african s-a aflat în imposibilitatea de a mai plăti cele 10 milioane de dolari în 2004, însă tranzacţia s-a făcut patru ani mai târziu, chiar de către FIFA! În forma a trei plăţi, prima de 616.000, a doua de 1.600.000, şi ultima de 7.784.000, banii au fost transferaţi din conturile FIFA din Zurich către conturile controlate de Jack Warner.
Iar aici ar putea apărea legătura cu Blatter. Întrebat la conferinţa de presă de a doua zi după alegeri despre această sumă, vizibil iritat şi deranjat de jurnaliştii incomozi, elveţianul a spus că “Americanii fac o investigaţie, nu pot face multe comentarii despre acest lucru, să o lăsăm să se desfăşoare. Ceea ce pot spune este că în mod cert eu nu am făcut nicio plată, nu am 10 milioane de dolari” şi că “Nu am griji privind persoana mea. Să fiu arestat? Arestat pentru ce? Următoarea întrebare!”.
Dacă Blatter chiar nu a ştiut de această sumă aşa cum afirmă, cum a fost posibil ca şeful FIFA să nu aibă cunoştinţă despre transferul a 10 milioane de dolari din conturile organizaţiei? Dacă Blatter minte, aceasta ar putea fi cheia către acuzarea lui.
De la “Mortul e de vină”, la demisia lui Blatter
Într-o ştire de ultimă oră apărută după publicarea acestui articol, NY Times susţine că Jerome Valcke, mâna dreapta a lui Blatter, este cel care a facilitat transferul celor 10 milioane de dolari. Francezul a negat şi a spus că nu a autorizat plata şi nu avea puterea să facă acest lucru.
FIFA a clarificat (sau nu?) situaţia într-un comunicat publicat marţi dimineaţă:
“În 2007, ca parte a Campionatului Mondial din 2010, Guvernul Africii de Sud a aprobat un proiect în valoare de 10 milioane de dolari pentru a sprijini diaspora africană din ţările din zona Caraibelor.
La cererea Guvernului Sud-African, şi în acord cu Federaţia de Fotbal din Africa de Sud (SAFA), FIFA a fost solicitată să proceseze finanţarea proiectului, reţinând suma de 10 milioane de dolari din bugetul Comitetului de Organizare Local (LOC), şi folosirea sumei pentru a finanţa programul pentru diaspora.
SAFA a solicitat FIFA ca acest program să fie administrat şi implementat direct de către Preşedintele CONCACAF de la acea vreme (n.r. Jack Warner), care în acelaşi timp era şi vicepreşedintele Comitetului Financiar FIFA.
Plăţile au fost autorizate de preşedintele Comitetului Financiar FIFA la acea vreme (n.r. Julio Grondona, decedat între timp în 2014), în conformitate cu regulamentele organizaţiei. FIFA nu a suportat niciun cost ca urmare a cererii Africii de Sud, întrucât fondurile aparţineau de LOC.
Nici secretarul general Jerome Valcke, nici alt membru FIFA din conducerea superioară, nu a fost implicat în iniţierea, aprobarea şi implementarea proiectului.”
Însă tot acest comunicat este desfiinţat în Africa de Sud de către SABC News, aceştia aflându-se în posesia unei scrisori, datată 4 martie 2008, scrisoare în care SAFA solicită FIFA exact lucrurile menţionate şi în comunicatul FIFA de astăzi, însă elementul care schimbă complet situaţia este persoana căruia îi este adresată scrisoarea, şi anume, Jerome Valcke.
Răspunsul FIFA după publicarea scrisorii este “Scrisoarea nu prezintă nimic nou, este în concordanţă cu declaraţia noastră unde am subliniat faptul că aprobarea a fost făcută de Comitetul Financiar FIFA. Secretarul general (n.r. Jerome Valcke) este destinatarul tuturor scrisorilor şi solicitărilor primite de administraţie, şi acţionează în conformitate cu reglementările. Reiterăm faptul că nici secretarul general Jerome Valcke, nici alt membru FIFA din conducerea superioară, nu a fost implicat în iniţierea, aprobarea şi implementarea proiectului”.
După cum am menţionat mai sus, cele 10 milioane de dolari au fost transferate în trei părţi. Noi descoperiri în ancheta DOJ şi FBI contrazic din nou spusele FIFA, întrucât primele două tranşe au fost trimise pe 2 ianuarie 2008 şi 31 ianuarie 2008, adică înainte de scrisoarea expediată de SAFA, ultima parte, cea mai mare, fiind trimisă la trei zile de la primirea scrisorii.
Ce ascunde FIFA? Chiar aşa să fie, Jerome Valcke să nu aibă vreo implicare? Ce este acest “Program pentru Diaspora”? De ce nu am auzit atunci sau în alte dăţi despre el? Cum de vicepreşedintele Comitetului Financiar s-a ocupat de o plată de 10 milioane de dolari care îi era direct adresată? Pentru ce s-au folosit acei bani? Ticăitul ceasurilor elveţiene începe să fie tot mai apăsător.
Update 2 iulie: Într-o răsturnare extraordinară de situaţie, în conferinţa de presă anunţată de urgenţă în cursul serii de marţi, Sepp Blatter a anunţat că renunţă la funcţia de preşedinte FIFA, la 4 zile distanţă de la câştigarea celui de-al 5-lea mandat. Blatter işi depune astfel mandatul şi va chema o sesiune extraordinară a Congresului FIFA pentru alegerea noului preşedinte. El nu va candida, dar va rămâne în funcţie până atunci.
Conform regulilor FIFA, Congresul de alegere al noului preşedinte nu poate avea loc mai devreme de 4 luni de la precedentul Congres. Conform lui Domenico Scala, şeful Comisiei de Audit FIFA, congresul va avea loc undeva în perioada decembrie 2015 – martie 2016.
Update 20 iulie: 26 februarie 2016 este data stabilită de FIFA pentru Congresul de alegere al succesorului lui Blatter. Michel Platini, Prinţul Ali bin Hussein şi Chung Mong-joon sunt momentan cei care şi-au anunţat candidatura oficială.
Corabia FIFA, încotro?
Aşa cum îi place lui Blatter să numească FIFA, “corabia” a început să folosească bărcile de salvare, 3 oficiali părăsind organizaţia după alegeri. Englezul David Gill a refuzat un post în Comitetul Executiv FIFA, Heather Rabbatts (Anglia) a demisionat din postul de membru al departamentului de anti discriminare FIFA, iar neo-zeelandezul Nicholas Davidson a părăsit funcţia din cadrul Comisiei de Etică FIFA. Un alt membru al Comitetului Executiv şi directorul departamentului medical FIFA, belgianul Michel D’Hooghe a anunţat şi el că îşi va da demisia dacă nu va exista o schimbare rapidă.
Însă e nevoie de mai mult, nu doar de câţiva membri. Cum sponsorii principali ai FIFA, precum Coca Cola, Adidas sau VISA, şi-au exprimat îngrijorarea şi aşteaptă schimbări şi transparenţă din partea FIFA, dar nu au ameninţat că-şi vor retrage sponsorizarea, cele mai multe şanse de a curăţa fotbalul mondial vin din partea anchetei americane.
Acest articol a fost publicat pe 2 iunie, fiind apoi actualizat cu evenimentele apărute pe parcursul zilei, în special în a 4-a parte: “De la ‘Mortul e de vină’, la demisia lui Blatter”.
Prima parte: Află mai multe informaţii despre ancheta DOJ şi FBI, cine sunt cei 14 acuzaţi şi o recapitulare a scandalurilor în care a fost implicată FIFA, aici.
Partea a 3-a: Cazul FIFA – Mărturia lui Chuck Blazer scoate la iveală 19 ani de corupţie. Două Campionate Mondiale sunt menţionate
Partea a 4-a: Cazul FIFA: Cel mai recent val de acuzaţii şi jocul de şah dintre Sepp Blatter şi Michel Platini
Toate detaliile despre cazul FIFA, în secţiunea specială dedicată acestui scandal.