Dacă mă uit pe clasamentul Grupei D de calificare pentru mondialul din Brazilia, pot spune că România stă destul de bine în condițiile în care naționala trece printr-un con de umbră de mai bine de 12 ani. Suntem pe locul 2 în grupă, la egalitate de puncte, 9, cu viitoarea adversară, Ungaria și la 3 în spatele principalei favorite, Olanda. Ultimul mondial la care am participat a fost tocmai în secolul trecut (Franța ’98) și cred că a venit momentul să mai scoatem și noi capul în lume.
Am mai avut o sclipire de moment în 2008 când ne-am calificat la europeanul din Austria și Elveția, sclipire pe care am uitat-o însă la fel de repede precum înfrângerea cu Olanda. Singura consolare a fost locul 3, înaintea Franței. A fost probabil cel mai prost turneu făcut de francezi în istoria participărilor acestora la o competiție internațională. Au obținut un singur punct, și acela cu noi. Probabil că șansele de calificare ar fi fost altele dacă nu eram repartizați într-o grupă cu Olanda, Italia și Franța…
Dacă generația precedentă a fost una de aur, reușind calificări la toate turneele finale începând cu 1990 și până în 2000, excepție europeanul din 1992, generația actuală e una ratată, și la propriu și la figurat, din păcate. Nu știu dacă mai avem vreun jucător care ar putea face diferența într-un meci, dar în caz că am avea, cred că acela ar trebui să fie Mutu. Eu sper măcar la o zvâcnire de orgoliu din partea lui. Să nu uităm ca după retragerea lui Hagi, Mutu a fost considerat urmașul lui la națională. Să fiu puțin sarcastic, nu cred că se supără nimeni dacă zic că Mutu chiar a fost urmașul lui Hagi la națională, dar doar din postura purtătorului tricoului cu numărul 10 (din păcate).
Următoarele două meciuri sunt capitale pentru noi și sper că el, dar și ceilalți care vor juca, vor da totul pe teren, așa cum a făcut-o Steaua în meciurile cu Ajax și Chelsea de pe Național Arena. De o astfel de abordare are nevoie naționala lui Pițurcă pentru a spera la rezultate bune. Speranțe îmi mai pun în Claudiu Keșeru care trece printr-o perioadă foarte bună la echipa sa de club. Keșeru a ajuns la cota 17 pentru Angers în acest sezon de Ligue 2. Sper să-l folosească Pițurcă încă din primul minut.
Nu cred că putem pune prea multe probleme Olandei mai ales că jucăm la ei acasă, dar măcar cu Ungaria trebuie să luăm toate punctele. Ideal ar fi 6 puncte, dar eu unul m-aș mulțumi și cu 4. Chiar și cu 3, dacă vin de pe urma unei victorii cu Ungaria. Oricum, nu cred că ne putem bate pentru primul loc. Locul 1 e semi-acontat de Olanda. Probabil se vor distanța și mai mult de restul plutonului după viitoarele meciuri.
România mare are de jucat următoarele meciuri:
22 martie: Ungaria – România
26 martie: Olanda – România
6 septembrie: România – Ungaria
10 septembrie: România – Turcia
11 octombrie: Andora – România
15 octombrie: România – Estonia
