Nimic nu se compară cu atmosfera dintr-un cantonament, unde antrenamentele intense sunt echilibrate de momente de joacă și relaxare. În astfel de clipe, fiecare sportiv își testează abilitățile la remi, darts sau biliard, în timp ce ceilalți comentează și susțin. E momentul perfect pentru glume, tachinări și o doză sănătoasă de distracție.
Tenis de masă
Tenisul de masă e primul care scoate scântei în cantonamentele sportive, iar asta nu din cauza mingii. Fiecare echipă are „campionul” ei auto-proclamat, care jură că nimeni nu-l poate învinge, și aici începe spectacolul. Paletele zboară, mingea ricoșează în toate direcțiile, iar ceilalți stau pe margine cu ochii pe scor, ținându-i partea unuia sau altuia. Uneori, o greșeală hilară rupe ritmul – o servă ratată sau o lovitură care duce mingea pe masă vecină. În final, nu contează cine câștigă, ci câte povești rămân de spus la masă mai târziu.
Trage sfoara
„Hai, trage, mai tare!” – se aude din toate părțile, iar lupta la sfoară devine o scenă de urale și râsete. Chiar și cei care nu participă activ strigă indicații de pe margine, iar fiecare echipă își inventează propriile tehnici pentru a câștiga. Unii încearcă să fie tactici, în timp ce alții doar trag până nu mai pot, dar inevitabil cineva ajunge să cadă peste colegii din spate. Este un moment pur de distracție, rivalitate prietenoasă și un pic de haos organizat care le ridică moralul tuturor.
Biliardul
Dacă tenisul de masă e despre viteză, biliardul e complet diferit: o combinație între concentrare maximă și comentarii ironice, venite din partea celor care urmăresc jocul. De fiecare dată când cineva ratează o lovitură simplă, începe seria de glume și sfaturi din public. Tensiunea crește atunci când rămân doar câteva bile pe masă, iar următoarele lovituri vor decide cine va avea dreptul să se laude în seara respectivă. Indiferent de rezultat, biliardul este un mijloc de destindere ideal pentru cei care vor să se relaxeze, fără să piardă gustul competiției.
Macao
Un joc de Macao într-un cantonament e ca o mică furtună: începe lent, cu fețe serioase, dar se transformă rapid într-un amestec de strigăte, râsete și mici alianțe temporare. Fiecare participant are propria tactică, dar nimeni nu poate controla haosul cărților. Momentul în care cineva „ține” jocul devine o sursă de tachinări, iar când cineva câștigă brusc, toți râd sau protestează zgomotos. Este unul dintre acele jocuri care ajută la descoperirea personalităților ascunse ale colegilor, dar și la crearea unor povești memorabile.
Darts
La darts, lucrurile par liniștite doar până când cineva reușește un punctaj imposibil sau ratează ținta complet. Atmosfera e relaxată, dar cu o tensiune subtilă, pentru că toți vor să demonstreze că sunt cei mai buni. Cei mai pricepuți încep să dea lecții celor care abia țin săgeata corect, iar ceilalți comentează fără oprire. Când cineva nimerește centrul țintei trăiește un mic triumf personal, urmat de aplauze, dar și de replici sarcastice, care condimentează competiția.
Liniuța
Liniuța, este un joc cu monede, aparent simplu, dar cine l-a încercat, știe cât de complicat poate deveni. Fiecare centimetru contează, iar fiecare aruncare, oricât ar fi ea de bună, poate fi învinsă, așa că jocul produce deseori surprize neașteptate. Atmosfera se umple de suspans atunci când un participant reușește să se apropie periculos de țintă, iar ceilalți își încetinesc respirația înainte de a-și face mutarea. Rivalitatea e acerbă, dar totul rămâne în limitele distracției, iar cei mai puțin norocoși își găsesc mereu scuze pentru eșec.
Remi
La remi, se joacă pe bune, dar asta nu înseamnă că e o atmosferă sobră. În timp ce unii se concentrează să formeze serii și seturi perfecte, alții își amintesc brusc că nu mai au piese utile și încearcă să mascheze frustrarea prin glume. Timpul trece fără să-ți dai seama, iar la sfârșit, cineva se laudă că a câștigat „fără să se chinuie prea mult”, declanșând proteste amicale din partea restului grupului.
