Antwerp – Steaua 0-0 în prima manșă a sferturilor de finală din Cupa Cupelor – 4 martie, 1993

Antwerp – Steaua 0-0
Cupa Cupelor – Sferturi, manșa tur, 4 martie, 1993

Pe 4 martie 1993, Steaua juca prima manșă a sferturilor de finală din Cupa Cupelor împotriva belgienilor de la Royal Antwerp. În fața unei tribune pline de suporteri înfrigurați, dar entuziasmați, echipa antrenată de Anghel Iordănescu intra pe teren cu un singur gând: să plece neînvinsă din Belgia și să ducă bătălia decisivă acasă, în Ghencea.

Pentru Steaua și pentru antrenorul Anghel Iordănescu, acest meci reprezenta o nouă ocazie de a demonstra că fotbalul românesc nu se rezuma doar la amintirea gloriei din ’86. Era un duel între o echipă belgiană robustă, organizată, și o trupă roș-albastră care își câștigase respectul în Europa.

Din primele minute, Antwerp a pus presiune. Cuplul ofensiv Severeyns – Czerniatynski a încercat să forțeze apărarea echipei noastre, dar Stângaciu, experimentatul portar stelist, a fost la post. Anticipând centrările și șuturile adversarilor. Stângaciu a fost îngerul păzitor al Stelei în acest meci.

Steaua nu venise să se apere. Cu o linie de mijloc bine organizată, unde Ilie Dumitrescu și Adrian Popescu au ținut ritmul jocului, echipa lui Iordănescu a început să câștige teren. Primul semnal de alarmă pentru belgieni a venit în minutul 25, când o combinație rapidă între Basarab Panduru și Ion Vlădoiu l-a lăsat pe acesta din urmă într-o poziție ideală de finalizare. Șutul său a fost însă respins in extremis de portarul belgian De Coninck.

Antwerp a replicat printr-o ocazie uriașă a lui Czerniatynski, dar din nou Stângaciu a avut o intervenție miraculoasă. La pauză, scorul era alb, dar lupta de pe teren anunța o a doua repriză intensă.

În partea a doua, belgienii au forțat mai mult. Sprijiniți de fani, au început să trimită mingi lungi spre careul Stelei, sperând la o eroare. Dar apărarea roș-albastră, cu Dan Prodan și Marius Baciu în prim-plan, a rezistat cu brio. Mai mult, pe contraatac, Steaua a fost aproape de gol în două rânduri. În minutul 70, Vlădoiu a scăpat singur spre poartă, dar a fost blocat la timp de defensiva adversă. Câteva minute mai târziu, Ilie Dumitrescu a încercat un șut plasat de la marginea careului, dar mingea a trecut milimetric pe lângă bară.

Finalul a fost tensionat, cu Antwerp în ofensivă totală, dar fără inspirație. Steaua a rămas disciplinată, a închis culoarele și a rezistat. Când arbitrul a fluierat finalul, scorul era 0-0, iar băieții lui Iordănescu părăseau terenul cu frunțile sus.

„Am venit să luptăm și am demonstrat că Steaua nu este o simplă amintire a trecutului”, avea să declare, la final, Anghel Iordănescu, vizibil mulțumit de efortul echipei sale.

Returul de la București, jucat pe 17 martie 1993, s-a terminat la egalitate, scor 1-1. Din păcate, regula golurilor marcate în deplasare a trimis formația belgiană în semifinalele Cupei Cupelor. Antwerp avea să joace finala cu Parma după ce elimina Spartak Moscova în semifinale cu 3-2 la general. Parma avea să câștige finala cu 3-1.