Italia – România 4-2 într-un meci amical jucat pe 5 iunie 1976

ITALIA – ROMÂNIA 4-2
Meci amical – 5 iunie 1976

Pe 5 iunie 1976, stadionul „San Siro“ din Milano a fost martorul unui duel amical între Italia și România, un meci care avea să se desfășoare în două registre complet diferite. În prima repriză, prudența și lipsa de inspirație au fost dominante, în timp ce partea a doua a jocului s-a transformat într-un spectacol de goluri, ritm alert și numeroase răsturnări de situație.

România a început cu un plan precaut, lăsând inițiativa unei echipe italiene care, paradoxal, părea lipsită de vlagă și de idei. A fost o jumătate de meci marcată de erori tehnice, de rigiditate și de lipsa curajului ofensiv. Fazekaș a fost complet neutralizat de Riocca, iar M. Sandu s-a încăpățânat inutil să spargă defensiva adversă prin forță brută. Chiar și Bölöni, deși activ și generos în efort, a părut copleșit de miza confruntării.

Totuși, România a avut două momente de strălucire, semne ale unui potențial care abia aștepta să se elibereze: în minutul 21, Iordănescu a derutat trei fundași italieni și a lovit bara scurtă, iar în minutul următor, Bölöni a expediat un șut violent, semn că mijlocașul nostru blond putea produce surprize. De partea cealaltă, singura ocazie mare a italienilor a venit în minutul 35, când Pulici a irosit o oportunitate uriașă în fața porții lui Iordache.

După pauză, meciul a căpătat un cu totul alt contur. În doar patru minute de la reluare, Italia a deschis scorul prin Graziani, după o dublă eroare a lui G. Sandu și Dobrău. A fost scânteia care a aprins o repriză plină de nerv și dramatism.

Al doilea gol al Italiei a venit în minutul 60, prin Antognoni, care a profitat de o respingere greșită a portarului Iordache și de pasivitatea apărării române. Dar România a avut forța de a reacționa: în minutul 65, Lucescu a redus din diferență după o gafă monumentală a lui Facchetti, care i-a pasat direct.

Momentul-cheie al jocului a venit două minute mai târziu, când Zamfir a centrat perfect pentru Dudu Georgescu, recent intrat pe teren. Atacantul a ratat însă inexplicabil dintr-o poziție ideală, irosind o șansă uriașă de a egala. Italienii au taxat imediat: în minutul 70, Bettega a înscris pentru 3-1 dintr-o poziție evidentă de ofsaid, semnalată și de jurnaliștii prezenți la meci.

România a refuzat să cedeze. În minutul 75, Dudu Georgescu a cerut un penalty clar, după ce a fost faultat de Roggi în careu, dar arbitrul a refuzat să fluiere. Drept răspuns, în loc de un posibil 2-3, Italia a marcat pentru 4-1 prin același Bettega, în urma unei faze în care apărarea română a fost complet depășită.

Minutul 77 a adus al doilea gol românesc: centrare Cheran, lovitură de cap impecabilă Dudu Georgescu, în lipsa marcajului lui Roggi. Tricolorii au continuat să preseze: Lucescu a șutat bine, dar Zoff a intervenit salvator, iar apoi, din nou, portarul italian a respins cu dificultate o torpilă trimisă de Bölöni.

Vârfurile de atac, Fazekaș și M. Sandu, au fost palide. Nici sprijinul din linia mediană nu a fost suficient, Mulțescu și chiar Iordănescu preferând acțiunile individuale. În lipsa unei colectivități bine închegate, echipa României s-a remarcat doar prin slalomul spectaculos al lui Iordănescu, cursa electrică a lui Zamfir și detenta de excepție a lui Dudu Georgescu.

„Prefer un 2-4 spectaculos decât un 0-0 plictisitor“, spunea Iordănescu după meci.