Cu toate răutacismele care există în lumea fotbalului, nu putem să nu remarcăm că băiatu’ lu’ tata Mircea are „față de antrenor”.
Nu e nimeni de acord cu nepotismul, în niciun domeniu, dar trebuie să recunoaștem că băiatul ăsta are rezultate. FC Brașov, Rapid București, naționala României, acum PAOK, acesta a căpătat ușor ușor maturitatea necesară, pentru a ține în frâu echipele pe care le-a condus și a învățat să pună în valoare și să scoată maxim de la jucătorii pe care i-a antrenat.
Constant în rezultate, diplomat în declarații, educat, Răzvan este un model pentru fotbalul românesc și românii sunt mândri de el. Trebuie să fim mai răbdatori cu profesioniștii noștri. Și ce dacă a pierdut Halep? Și ce dacă Răzvan are șanse mici diseară când PAOK întâlnește o super-echipă (returul cu Benfica, 1-1, în prima manșă).
Acesta s-a bătut la titlul anul trecut și numai zeița Atena știe cum s-au aranjat lucrurile în așa fel încât AEK să câștige titlul.
Răzvan nu a fost niciodată în umbra lui Mircea, dar a respectat întotdeauna numele tatălui său și putem spune că a moștenit talentul acestuia. Mereu cu zâmbetul pe buze, elegant, acesta are o carieră frumoasă în față.
