mii de mulțumiri lui Paul care a avut amabilitatea de îmi spune povestea lui, pe messenger, la oră târzie în noapte.

Să vă spun o poveste:

Ionuț ( numele lui adevărat ) are doar șase ani și niște ochi de toată frumusețea, culoarea ciocolatei elvețiene. Are și astm, însă pe el nu îi prea îngrijorează asta. Îi plac biscuții cu cremă și urăște când i se tunde părul. Suvițele negre îi cad peste fața mereu  murdară din cauza mucilor și a fotbalului. Da. Ionuț vrea să se facă fotbalist. Ionuț este îndrăgostit de mama sa, de poveștile pe care i le citește seara. Dimineața, Ionuț este pupat de către tatăl său ce îl trezește fără să vrea, împiedicându-se prin casă în graba cu care pleacă spre servici. Ionuț vrea să se facă fotbalist. Nu vrea să fie doctor ca tatăl său. De fapt, Ionuț urăște spitalele. Acum o lună și ceva zile au dus-o pe mama sa acolo și nu au mai adus-o. De aceea vrea să se facă fotbalist.
Mamei sale îi place fotbalul. Ionuț este fericit văzându-și mama atât de mulțumită atunci când echipa sa câștigă. Se gândește că zilele astea mama sa este tristă. Afară e frig iar lui Ionuț nu are cine să îi șteargă nasul.
Aseară Ionuț stătea pe treptele casei așteptând, așa cum o face de vreo lună de zile încoace. Mâncând biscuți, privind mașinile ce trec pe stradă și visând la ziua în care va ajunge un mare fotbalist și își va putea scoate mama din spital.

-Ionuț, mâine mergem la meci la București, vrei?
După meci, bucurie mare. A fost frumos. Lumea e veselă, numai tatăl lui e trist. Din cauza frigului se gândește Ionuț. În drumul spre apartamentul unor prieteni din București ce îi vor găzdui peste noapte Ionuț primește vestea: – Mama ta e în cer. Îl privește pe omul din fața lui. Nu poate să dea mai multe explicații. Tot ce mai poate tatăl este să îi șoptească plângând că mama lui îl iubește mult și îl îmbrățișează puternic, aproape lăsându-l fără aer. Ionuț nu plânge. El crede. Știe. Știe că dacă va ajunge un mare fotbalist, își va putea scoate mama din spital.

——————————————————————
Cine s-ar fi gândit la startul sezonului că Unirea Urziceni, echipa cu cele mai slabe cote la casele de pariuri va fi un pas de calificarea in optimile Ligii Campionilor după cinci meciuri jucate. La un pas de locul 1 ( dacă Sevilla pierde acasă cu Glasgow Rangers ), la o aruncătură de băț de
locul 3 ( dacă Unirea nu scoate cel puțin un egal la Stuttgart ). Cert este că vom avea echipă în primăvara europeană. Ce nu au făcut împreună cele patru mândre din Europa League, a făcut de una singură echipa fără suporteri venită dintr-un peisaj bacovian ce se repetă la infinit în Bărăgan pentru juca pe Ghencea și a lăsa liber orgoliul național de orice genă cartografică plasatoare de granițe pasionale.

Liniștea a fost înlocuită cu bucurie. Avem în sfârșit parte de iluzii. Mulțumim Unirea Urziceni. Iar aceste cuvinte ar trebui să fie cea mai mare mulțumire a Unirii Urziceni.
http://v6.tinypic.com/player.swf?file=2whjv4x&s=6
Original Video – More videos at TinyPic

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

ten + three =