Tottenham-vs-Liverpool
foto: ats.io

Anglia este un ținut extrem de ciudat și de bizar prin istoria poveștilor ce-l fac cunoscut și celebru pe întreg globul. Pe lângă faptul că era epicentrul unui imperiu britanic extrem de complicat și de extins ca și geografie, societatea englezească s-a orientat mereu într-o zonă confuză privind direcția cu care se poate identifica, de multe ori stâlpul unui orizont fiind dictat de cea mai puțin așteaptă parte a ei – monarhia (care se presupune a fi conservatoare).

Cu timpul, monarhia și societatea au înțeles că timpurile și vremurile sunt mai presus de canoane și regulile de conjunctură, iar regula supraviețuirii presupune mereu adaptarea inteligentă la noi condiții și la noi situații de rezolvat. Fotbalul este exact fenomenul în care acest lucru se întâmplă zilnic, începând cu copii și antrenorii de la centrele de juniori până la vedetele unui club important și antrenorii care sunt aduși la fel de strategic și de meticulos precum jucătorii.

Unul dintre cele mai tinere derbiuri ca și intensitate, dar cu o istorie specifică pentru parcursul fiecărui club în parte într-o anumită decadă (anii 60-70 pentru Tottenham și anii 70-80 pentru Liverpool) aduce în față două cluburi de tradiție care au peste 100 de ani de existență și a căror geneză e la fel de diferită ca și identitatea pentru care sunt ei recunoscuți acum.

Cei de la Tottenham s-au format prima dată ca și club pe 5 septembrie 1882, ca organizare structurată a unui grup de elevi coordonați de Bobby Buckle, majoritatea sportivi în zona cricketului; intenția lor inițială a fost să aibă un sport de practicat în lunile de iarnă și au purtat numele de Hotspur FC.

Primul ajutor a venit din partea pastorului John Ripsher, un profesor de religie la o biserică anglicană din cartierul Tottenham. Tot el a devenit primul președinte și trezorier al clubului, reușind să pună pe picioare un club relativ bine organizat în condițiile de amatori care se aflau la acea vreme.

Denumirea în clasicul Tottenham Hotspur a venit în aprilie 1884, din cauza confuziei cu un alt club Hotspur și până în 1892 au jucat doar meciuri amicale, fiind primiți atunci în Alianța Sudică. Clubul a a devenit profesionist în decembrie 1895. Tot ei vor fi primii și singurii care vor obține o Cupă a Angliei (în 1901) nefiind parte a unei divizii din primele trei eșaloane profesioniste – un club amator cu cea mai mare performanță profesionistă englezească.

Tottenham Hotspur
foto: churchtimes.co.uk

Liverpool a fost fondat conjunctural. Istoria arată astfel: Primul stadion pe care au jucat cei de la Everton este Anfield, construit pe locul unui deal în apropierea parcului Stanley și pe terenul deținut de John Orrell, un dezvoltator imobiliar al vremii – bun prieten cu John Houlding, care a mutat echipa de pe Stanley pe locul faimosului Anfield în toamna lui 1884.

În opt ani, acesta a reușit să transforme un spațiu de uzină-hală într-o arenă care putea găzdui lejer 20.000 de oameni, un meci internațional Anglia-Irlanda, inclusiv introducerea plaselor de gol la cele două porți în joc.

Din păcate, într-o manieră obișnuită pentru oamenii de afaceri abili, acesta a reușit să profite mai mult decât era cazul de pe urma construirii acestui stadion – a reușit să cumpere terenul după un an de plătit chirie ca apoi să oblige clubul să-i plătească lui chiria în calitate de președinte al clubului și intermediar/tutore legal. Din cauza asta 279 de membri ai clubului (în majoritate de profil liberal) s-au adunat în ianuarie 1892 și au decis două luni mai târziu să renunțe la Anfield, obligându-l pe Houlding (conservator) să-și regândească strategia în lipsa unui club de administrat.

După cum știe istoria, Everton s-a mutat pe Goodison Park – un teren pe care l-au avut în administrare și înainte, dar unde politicienii locali au avut un cuvânt mai mare de spus și au reușit să-l transforme într-o posibilă alternativă la ceea ce devenise Anfield.

Rămas fără club și cu un stadion extrem de scump de întreținut, Goulding a fondat un nou club pe 3 iunie 1892. Prima dată au încercat să îl înregistreze sub numele de Everton Athletic și au fost refuzați din cauza similarității cu celălalt club din Liverpool, ca apoi să rămână la numele consacrat și azi.

Liverpool
Liverpool în sezonul 1892-1893 / foto: wikipedia

Ca trofee și performanțe, Spurs se poate mândri cu 27 trofee (2 campionate, 2 ligi secunde-promovări, 8 cupe naționale, 4 cupe ale Ligii, 7 supercupe, 1 cupă a cupelor, 2 cupe UEFA și 1 cupă anglo-italiană); a câștigat în trei situații doi ani la rând o competiție – campionatul – 1959 și 1960, cupa în 1961 și 1962, în 1981 și 1982.

Se poate lăuda ca fiind primul club englez care să reușească dubla-event cupă-campionat în secolul 20 – 1961; cele mai multe victorii într-un sezon – 31 din 42 în același an, cele mai multe victorii consecutive – 11 în 1960.

E primul club care a primit 1.000 de goluri în Premier League și primul care a câștigat Cupa Ligii pe noul Wembley în 2008. Cel mai important, asemeni lui Dortmund în Germania, Tottenham a fost primul club britanic care a luat un trofeu european – Cupa Cupelor în 1963, dar și primul care a câștigat două competiții europene diferite (și cupa UEFA în 1972).  În plus, este clubul britanic cu cele mai multe meciuri în Cupa UEFA / Europa League.

Ca trofee și performanțe, Liverpool are un avantaj net – 62 trofee (18 campionate, 7 cupe, 8 cupe ale ligii, 15 supercupe, 6 Cupe/Ligi ale Campionilor, 3 cupe UEFA, 4 supercupe ale Europei, 1 Canouibat Mondial de Fotbal al Cluburilor); se pot lăuda cu cel mai mare număr de puncte câștigate în campionatul englez – datorită longevității – 104 sezoane în prima divizie și 11 în divizia secundă.

Pe plan european, este clubul britanic cu cele mai multe trofee câștigate în Cupa/Liga Campionilor – 6 și clubul englezesc cu cele mai multe trofee câștigate în Cupa UEFA/Europa League – 3. De departe, Liverpool este clubul britanic cu cele mai multe trofee câștigate pe plan internațional (14), iar în 2019 a devenit primul club englez care a reușit tripla trofeelor internaționale (Liga Campionilor, Supercupa Europei și Campionatul Mondial de Fotbal al Cluburilor).

Tottenham – Liverpool. Istoric și meciuri.

Primul meci din istorie care s-a disputat între cele două combatante a avut loc pe 13 noiembrie 1909 în liga de fotbal engleză. Meciul a fost loc pe stadionul White Hart Lane și s-a încheiat cu victoria gazdelor de la Londra cu 1-0, în fața a 25.000 de spectatori.

Două meciuri terminate cu scorul de 7-2 au consemnat cele mai multe goluri marcate într-un meci dintre Tottenham și Liverpool (nouă goluri). Prima dată acest scor a fost reușit de Liverpool în octombrie 1914, când au învins cu 7-2 pe stadionul Anfield în fața a peste 25.000 de spectatori. Ultima dată a fost reușit de Tottenham în aprilie 1963, când au învins cu 7-2 pe White Hart Lane în fața a 53.727 de spectatori.

Tot un meci în care Liverpool a înscris șapte goluri a consemnat și cea mai mare diferență de scor în istoria întâlnirilor, un 7-0, pe teren propriu în septembrie 1978 în fața a peste 50.705 de spectatori. La acest meci, pentru echipa antrenată de Bob Paisley au marcat Kenny Dalglish o dublă, rezerva David Johnson o dublă, Ray Kennedy, Phil Neal și Terry McDermott.

Cele două cluburi s-au confruntat în competițiile oficiale de 174 ori (48 victorii Tottenham – 42 egaluri – 84 victorii Liverpool – golaveraj 196 Tottenham – 275 Liverpool). Duelurile au atins șase competiții diferite în funcție de conjunctura fiecărui club – prima ligă engleză (veche) – 98, Premier League (55), Cupa Ligii (8), Cupa Angliei (7), Supercupa Ligii Angliei (2), Cupa UEFA (2), Supercupa Angliei (1), Liga Campionilor (1) și Europa League (1).

Cele mai importante ciocniri s-au realizat în două finale ale competițiilor amintite mai sus, ambele câștigate de Liverpool: 1983 – finala Supercupei Angliei (câștigată de Liverpool cu 1-0), 2019 – finala Ligii Campionilor (câștigată de Liverpool cu 2-0).

Cea mai lungă perioadă de invincibilitate pentru Tottenham în meciurile directe cu Liverpool  a avut loc în două ocazii când a adunat 6 meciuri fără înfrângere în toate competițiile – prima dată între aprilie 1965 și martie 1968 – 3 victorii și 3 egaluri (golaveraj 6-6) și a doua oară între august 2003 și ianuarie 2006 – 1 victorie și 5 egaluri (golaveraj 10-6).

Cea mai lungă perioadă de invincibilitate pentru Liverpool în meciurile directe cu Tottenham  a avut loc în două ocazii când a adunat 10 meciuri fără înfrângere în toate competițiile – prima dată între aprilie martie 1973 și martie 1977 – 7 victorii și 3 egaluri (golaveraj 23-10) și a doua oară între martie 2013 și octombrie 2017 – 7 victorii și 3 egaluri (golaveraj 25-11).

De asemenea, Liverpool e neînvinsă în fața lui Tottenham din octombrie 2017, când aceștia au obținut ultima victorie în dueluri directe, un 4-1 pe White Hart Lane și londonezii au reușit să învingă doar de două ori în ultimele 18 întâlniri oficiale. De altfel, cormoranii au legat un șir de 1 egal și 4 victorii consecutive în toate competițiile împotriva lui Tottenham, având șansa să-și îmbunătățească seria de rezultate.

În luna ianuarie s-au înregistrat 7 meciuri între cele două rivale tradiționale – cele mai multe în prima ligă engleză – 5 (4 în Premier League). 5 dintre acestea au avut pe Liverpool ca și echipă gazdă, din care a reușit să câștige trei. În total s-au înregistrat 2 victorii Tottenham, 1 egal și 4 victorii Liverpool (golaveraj 5-9). Primul a avut loc pe 23 ianuarie 1954, când Tottenham remiza 2-2 cu Liverpool în deplasare. Ultimul a avut loc pe 9 ianuarie 2010, când Liverpool a învins cu 2-0 pe Tottenham pe teren propriu.

Cea mai mare audiență pentru un derbi între Tottenham și Liverpool s-a consemnat la un meci important jucat pe stadionul Wembley. Pe 13 martie 1982, la finala Cupei Ligii, câștigată de Liverpool cu 3-1 în fața lui Tottenham, au fost prezenți aproximativ 100.000 de spectatori. Cele mai recente audiențe de public care au depășit 80.000 de spectatori s-au înregistrat tot pe Wembley (octombrie 2017 – 80.827 de oameni; septembrie 2018 – 80.188 de suporteri).  

Istoria întâlnirilor dintre Tottenham și Liverpool a adus cu sine următoarele borne pentru cluburi: înfrângerea cu nr. 100 în prima ligă pentru Tottenham (octombrie 1914), egalul cu nr. 100 în prima ligă pentru Tottenham (decembrie 1924), meciul 1500 în prima ligă pentru Tottenham (octombrie 1970), victoria 1300 post-război în toate competițiile pentru Liverpool (iunie 2009).

Tottenham – Liverpool. Antrenori comuni și rivali.

Cel mai longeviv antrenor din istoria lui Tottenham este – implicit – și antrenorul cu cele mai multe participări pe banca tehnică într-un derbi dintre Liverpool și Tottenham. Englezul Bill Nicholson a antrenat clubul între 1958 și 1974 și a reușit să câștige 1 campionat, 3 cupe ale Angliei, 2 cupe ale Ligii, 3 supercupe și două trofee europene – Cupa Cupelor și Cupa UEFA – la distanță de 9 ani una de cealaltă.

Nicholson a fost prezent într-un număr record de 33 derbiuri între Tottenham și Liverpool pe banca echipei londonezilor, obținând 9 victorii, 12 egaluri și 12 înfrângeri (golaveraj 41-43). Ca orice perioadă lungă de timp a reușit să bifeze victorii precum un 7-2 în aprilie 1963 pe White Hart Lane la înfrângeri precum 2-5 în septembrie 1974, pe stadionul Anfield.

Primul derbi cu Liverpool în care Nicholson a fost protagonist pe banca lui Tottenham s-a consumat în primăvara lui 1963, pe 12 aprilie 1963, când cormoranii învingeau cu 5-2 pe Tottenham în prima ligă engleză pe stadionul Anfield în fața a 54.463 de specatori. Ultimul derbi la care a participat a avut loc tot în prima ligă., pe 7 septembrie 1974, tot cu o victorie a lui Liverpool cu 5-2 pe stadionul Anfield, în fața a peste 47.538 de oameni.

De altfel, partida din septembrie 1974 a fost ultima pentru Bill Nicholson ca antrenor al lui Tottenham în prima ligă engleză, el demisionând imediat după un eșec în cupa ligii câteva zile mai târziu. Totuși, acest meci este cel care îl așează în top, deoarece din cele 33 de dueluri între Tottenham și Liverpool, 32 au fost împotriva lui Bill Shankly ca antrenor al lui Liverpool; amândoi au venit la finalul anilor 50 și au părăsit clubul la mijlocul lui 1974.

De asemenea, întâlnirile Tottenham-Liverpool pentru Bill Nicholson au extins spațiul limitat al arhipelagului britanic. Din cele 33 de meciuri – evident – cele mai multe s-au consemnat în prima ligă engleză (25), urmate de 4 în Cupa Angliei, 2 în Cupa Ligii și 2 în Cupa UEFA.

Fiind cluburi de tradiție, Tottenham și Liverpool se bazează pe moștenirea lăsată generație cu generație și nimic nu confirmă acest lucru mai mult decât un jucător devenit antrenor la clubul unde s-a remarcat. Avem multe exemple de partea ambelor părți, fiecare având o participare mai mare sau mai mică în acest derbi britanic.

Luând fiecare în club în parte, începem cu Tottenham care a avut personalități similare care au evoluat din jucător în antrenor la club (inclusiv interimarii): John Cameron, Billy Minter, Arthur Rowe, Jimmy Anderson, Bill Nicholson, Terry Venables, Ray Clemence, Osvaldo Ardiles, Steve Perryman, Chris Hughton, Glenn Hoddle, Clive Allen și Tim Sherwood.

De partea cealaltă, la Liverpool, în această scară a evoluției jucător-antrenor îi putem enumera pe: Matt McQueen, Phil Taylor, Bob Paisley, Kenny Dalglish, Ronnie Moran, Graeme Souness și Roy Evans.

Tottenham are o relație specială cu antrenorul lui Liverpool – Jurgen Klopp. Nu pentru că ar fi fost un fost jucător sau un fost manager, dar două borne din cariera germanului în Anglia se leagă de clubul londonez. Primul meci ca antrenor la Liverpool FC a fost o remiză albă în deplasare, pe terenul lui Tottenham, pe 17 octombrie 2015 în fața a 35.926 de suporteri, într-un meci de Premier League.

Cel mai important meci din cariera sa de antrenor l-a avut la Liverpool pe 1 iunie 2019 într-o finală de Liga Campionilor cu Tottenham Hotspur, câștigată cu 2-0 la Madrid în fața a 63.772 de spectatori adunați pe stadionul Metropolitano. Acest trofeu i-a facilitat accesul în alte două competiții internaționale pe care a reușit să le câștige, Supercupa Europei și Campionatul Mondialul de Fotbal al Cluburilor din Qatar.

De când a venit la Liverpool, germanul a întâlnit pe Tottenham în 11 ocazii – reușind 7 victorii, 3 egaluri și 1 înfrângere (golaveraj 17-12). Singura înfrângere a fost de altfel una severă, un 1-4 pe White Hart Lane în deplasare, în octombrie 2017, cu Harry Kane – marcator a unei duble, Son și Delle Ali (respectiv Salah). Din acele 11 de meciuri ca antrenor împotriva lui Liverpool, 9 au fost în Premier League, 1 în Liga Campionilor și 1 în Cupa Ligii.

De cealaltă parte, Jose Mourinho are o istorie mult mai bogată și mult mai vastă cu Liverpool, mai ales de când a venit prima dată în Anglia în 2004 ca manager al lui Chelsea din postura de câștigător al Ligii Campionilor cu FC Porto. Și o parte din vină acestei rivalități personale vine de la conflictul mai mult sau mai puțin artificial cu omologul de pe banca lui Liverpool – Rafael Benitez.

În primul mandat de la Chelsea, care a durat trei ani (2004-2007), portughezul a reușit să se impună pe plan intern cu două campionate, o cupă, două cupe ale ligii și o supercupă a Angliei. Primul meci pe banca lui Chelsea împotriva lui Liverpool s-a înregistrat pe 3 octombrie 2004, pe Stamford Bridge când albaștrii învingea cu 1-0 pe cormorani în Premier League.

Acesta a deschis șirul celor 16 confruntări cu echipa antrenată de Rafael Benitez – 7 victorii, 4 egaluri și 5 înfrângeri (golaveraj 17-15). Din cele 16 de meciuri – evident – cele mai multe s-au consemnat în Premier League (7), urmate de 6 în Liga Campionilor, 1 în Cupa Angliei, 1 în Cupa Ligii și 1 în Supercupa Angliei.

Pe plan intern, în afara meciurilor de Premier League cele mai importante meciuri cu miză din acea perioadă cu Liverpool au fost în cupele domestice. În februarie 2005, Mourinho a fost protagonist în finala Cupei Ligii, câștigată de Chelsea cu 2-1 în fața lui Liverpool, iar în aprilie 2006, portughezul a fost eliminat cu 1-2 cu echipa sa din Cupa Angliei în ultima campanie din care Liverpool a ieșit învingătoare în Cupă.

De asemenea, marile regrete ale lui Mourinho la Chelsea se leagă de Europa și au ca țintă Liverpool. În primul sezon european (2004-2005) la Londra, a ajuns în semifinalele Ligii, unde a fost eliminat greoi după 0-0 și 0-1 de Liverpool, care a câștigat trofeul la Istanbul (2005), iar doi ani mai târziu (2006-2007) s-a repetat conjunctura întâlnirii și ideea unei posibile revanșe, dar o victorie cu 4-1 în retur a anulat victoria cu 1-0 a echipei lui Mourinho din tur, permițându-i lui Liverpool să repete finala cu Milan, dar la Atena (2007).

Pentru Mourinho, anul 2005 a fost cel mai plin an privind confruntările cu Liverpool, deoarece a întâlnit clubul cormoranilor de șapte ori, reușind trei victorii (două în Premier League și una în Cupa Ligii). Celelalte patru meciuri au fost visuri urâte pentru memoria nostalgică a portughezului, deoarece a pierdut o dată (decisiv) și a remizat alb de trei ori.

În al doilea mandat, mai scurt, de doi ani (2013-2015), Mourinho a câștigat un campionat și o cupă a ligii. În acel caz, primul meci din noua aventură cu Liverpool este ultimul meci al lui Chelsea din anul calendaristic 2013 – o victorie pe teren propriu cu 2-1 pe 29 decembrie 2013.

Acesta a deschis șirul celor 7 confruntări cu Liverpool – 4 victorii, 2 egaluri și 1 înfrângere (golaveraj 10-7). Din cele 7 de meciuri – evident – cele mai multe s-au consemnat în Premier League (5) și 2 în Cupa Ligii. Singura înfrângere a fost de altfel și ultimul derby Chelsea-Liverpool la care a fost protagonist, un 1-3 pe stadiondul Anfield în ultima zi din octombrie 2015. De asemenea, în ediție 2014-2015 a Cupei Ligii pe care a câștigat-o, Chelsea a eliminat-o pe Liverpool în semifinale după 1-1 și 2-0.

Ultima aventură pentru Mourinho înainte de Tottenham, cea de la Manchester United a durat doi în jur de doi ani (2016-2018) și i-a adus portughezului o Cupă și o Supercupă a Angliei, plus o Europa League (2017) – care i-a permis calificare directă în grupele Ligii Campionilor în sezonul următor.

Primul meci la Manchester United împotriva lui Liverpool a fost din nou un meci fără înfrângere în fața cormoranilor pentru Mourinho – o remiză albă pe stadionul Anfield în octombrie 2016 în Premier League. Acesta a deschis șirul celor 5 confruntări cu Liverpool – 1 victorie, 3 egaluri și 1 înfrângere (golaveraj 4-5), toate în Premier League.

Singura victorie a portughezului la Manchester United într-un duel cu Liverpool a venit în martie 2018, un 2-1 pe Old Trafford și singura înfrângere a venit în aceeași conjunctură. De altfel ultimul meci la Manchester United în calitate de antrenor principal a fost o înfrângere cu 1-3 pe stadionul Anfield la mijlocul lunii decembrie 2018.

În total, Jose Mourinho a avut 28 de confruntări cu Liverpool, cu următorul palmares: 12 victorii – 9 egaluri – 7 înfrângeri (golaveraj 31-27). Din cele 28 de meciuri – evident – cele mai multe s-au consemnat în Premier League (17), urmate de 6 în Liga Campionilor, 3 în Cupa Ligii, 1 în Cupa Angliei și 1 în Supercupa Angliei. Pentru Mourinho va fi primul meci împotriva lui Liverpool ca antrenor al lui Tottenham.

Cei doi antrenori străini s-au întâlnit doar de șase ori, deoarece cariera internațională a lui Jurgen Klopp e relativ recentă cu Borussia Dortmund și Liverpool, spre deosebire de Mourinho care are o experiență mult mai mare în acest segment. Astfel, toate întâlnirile l-au găsit pe german ca antrenor al lui Liverpool și pe Mourinho la Chelsea (1 dată), la Manchester United (de 5 ori) și urmează acum cu Tottenham.

În total, în cele șase ciocniri, germanul a câștigat de două ori, portughezul o singură dată, iar restul s-au terminat la egalitate (de 3 ori) – golaveraj 8-5 în favoarea lui Liverpool. De altfel, cele două victorii contra echipelor lui Mourinho au fost ultimele meciuri contra lui Liverpool ale portughezului la acele echipe (Chelsea – octombrie 2015, Manchester United – decembrie 2018); amândouă meciurile s-au încheiat cu un scor identic, 3-1, de fiecare dată echipa sa având un jucător care să marcheze o dublă (Coutinho contra lui Chelsea, Shaqiri contra lui Man Utd).

Istoria întâlnirilor dintre Tottenham și Liverpool a adus cu sine următoarele borne pentru antrenori: primul meci la Liverpool pentru Rafael Benitez (august 2004), ultimul meci la Tottenham Hotspur pentru Andre-Villas-Boas (decembrie 2013), meciul 100 la Liverpool pentru Brendan Rogers (august 2014).

Tottenham – Liverpool. Jucători și stranieri

Jucătorul cu cele mai multe prezențe în istoria meciurilor Tottenham – Liverpool este actualul director adjunct de la Milton Keynes Dons – Steve Perryman, care a fost prezent în numai puțin de 43 de ocazii pentru Tottenham și a marcat doar de două ori. Din acele 43 de meciuri jucate împotriva lui Liverpool, 29 au fost în prima ligă engleză, 4 în Cupa Angliei, 4 în Cupa Ligii (1 finală), 2 în Cupa UEFA, 2 în Supercupa Ligii de Fotbal și 1 Supercupă – Charity Shield (finală).

Perryman a jucat de cele mai multe ori pe White Hart Lane – stadionul lui Tottenham (21), urmat de Anfield (20) și Wembley (2 finale – cupa ligii și supercupa). De asemenea, golurile marcate de el au fost reușite în partide în care echipa sa a reușit fix două goluri (un 2-5 în septembrie 1974 în deplasare și un 2-2 în mai 1982 pe teren propriu).

Împotriva lui Liverpool, Perryman a început în 42 de meciuri ca titular – 41 a rămas integralist, o dată a fost schimbat, iar într-un singur meci a început ca rezervă ca apoi să intre pe parcursul reprizei secunde. Singura finală de competiție jucată cu Liverpool ca adversar al lui Perryman a fost în martie 1982 în Cupa Ligii, pe stadionul Wembley, o finală decisă în prelungiri și câștigată de cormorani cu 3-1.

Portarul cu cele mai multe prezențe într-un derbi dintre Tottenham și Liverpool este unul dintre puținii jucători care au evoluat la ambele cluburi – portarul Ray Clemence. Clemence a evoluat în 41 de meciuri, îmbrăcând tricoul fiecărei echipei la un moment dat.

Pentru Liverpool (legitimat între 1967 și 1981) a evoluat de 27 ori (de 20 ori în prima ligă engleză) de 3 ori în Cupa Angliei, de 2 ori în Cupa UEFA și în Cupa Ligii) și a primit 24 de goluri; de asemenea, a reușit să nu primească gol de la Tottenham în 11 partide.

Cele mai multe goluri le-a primit în decembrie 1971, într-un 2-3 în deplasare, iar cele mai multe goluri într-un meci cu el protagonist s-a consemnat în septembrie 1978, un 7-0 pe teren propriu. Atât primul meci, cât și ultimul meci la Liverpool contra lui Tottenham au avut loc pe teren londonez (primul în octombrie 1970, 0-1 și ultimul în aprilie 1981, 1-1).

Transferat chiar la Tottenham (între 1981 și 1988), Clemence a evoluat împotriva lui Liverpool de 14 ori (de 11 ori în prima ligă engleză, de 2 ori în Cupa Ligii, 1 dată în Cupa Angliei) și a primit 21 de goluri; de asemenea, a reușit să nu primească gol de la Liverpool în 6 partide.

Cele mai multe goluri le-a primit în septembrie 1985, într-un 1-4 în deplasare, pe stadionul Anfield. În primul meci, jucat în martie 1982, a primit 3 goluri în deplasare (1-3) în cupa Ligii, iar la ultimul meci, jucat în martie 1987 nu a primit niciun gol în victoria de pe teren propriu – 1-0 din prima ligă.

Marcatorul cu cele mai multe goluri în istoria meciurilor Tottenham – Liverpool este Jimmy Greaves, care a reușit 11 goluri în 16 meciuri jucate pentru Tottenham în următoarele competiții: 10 goluri în 14 meciuri de primă ligă, 1 în două meciuri de Cupa Angliei. De altfel, e printre cei doi jucători au reușit să înscrie cel mai mare număr de goluri reușite de un fotbalist în derby – patru – în aprilie 1963, într-un 7-2 pe teren propriu (min. 8, 44 pen, 84, 89).

Totuși, primul fotbalist care a reușit să înscrie un număr record patru goluri pe meci vine de la LiverpoolFred Pagnam, care a înscris patru goluri într-un meci cu Tottenham pe teren propriu, câștigat cu 7-2 (min. 23, 70, 78 și 80), în ultima zi din octombrie 1914. De altfel, cele patru goluri au fost singurele ale atacantului într-un astfel de derbi, el jucând un total de două meciuri cu Tottenham.

Pe lângă cele două excepții reușite de Greaves și Pagnam, de-a lungul istoriei întâlnirilor Tottenham-Liverpool s-au înregistrat cinci triple (două de Tottenham înainte de război și trei de Liverpool după război), toate în prima ligă/divizie engleză.

Prima a fost realizată de Frank Osbourne în octombrie 1925, când marca trei goluri pentru echipa lui Tottenham pe teren propriu într-o victorie cu 3-1 în fața lui Liverpool în fața a peste 29.000 de spectatori. Ultima a fost realizată de Phil Boersma în septembrie 1975, când marca trei goluri pentru echipa lui Liverpool în deplasare într-o victorie cu 5-2 în fața a peste 47.500 de spectatori.

Loviturile de pe pedeapsă au devenit un clișeu în fotbal, care fac parte deja din decorul spectacolului sportiv și acest lucru este confirmat în istoricul meciurilor dintre Spurs și Liverpol, înregistrându-se numai puțin de 33 de goluri de la punctul cu var (cele mai multe fiind reușite de Liverpool – 22 și 11 de către Tottenham).

Primul gol din penalti a fost reușit de Tommy Clay în minutul 82 la scorul de 2-3 pentru Tottenham într-o înfrângere severă pe stadionul Anfield, un meci de primă divizie încheiat 2-7, înregistrată în octombrie 1914, iar ultimul gol din penalti a fost marcat de Mohamed Salah în minutul 74 pentru scorul final în victoria cu 2-1 de pe teren propriu, din octombrie 2019, din Premier League.

Cele mai multe goluri înscrise de un jucător de la punctul cu var în duelurile Tottenham-Liverpool îi aparțin lui Steven Gerrard, care a marcat de patru ori (august 2009, martie 2013, august 2014, februarie 2015). Din cele patru goluri, trei au contat în meciuri încheiate cu victorii importante, în care Liverpool a marcat fix 3 goluri, iar cel mai decisiv gol de la 11 metri l-a marcat în martie 2013, când a înscris în minutul 82 golul victoriei cu 3-2 pe terenul lui Tottenham.

De-a lungul întâlnirilor Tottenham-Liverpool, s-au înregistrat 11 autogoluri (șapte având ca beneficiat clubul londonez și patru pe cel din Liverpool). Primul autogol a fost reușit de Frank Lock care a înscris în minutul 84 un autogol pentru Tottenham într-o remiză pe teren propriu, 2-2. Ultimul autogol a fost reușit de Younes Kaboul, care a înscris în minutul 2 pentru Liverpool într-o înfrângere în deplasare, cu 0-4. Ambele au fost marcat pe stadionul Anfield.

Cele mai multe autogoluri înscrise de un jucător în favoarea celeilalte echipe îi aparțin lui Jamie Carragher care a marcat în trei rânduri (decembrie 1998, mai 1999, noiembrie 2008); în fiecare caz, Tottenham a marcat fix două goluri – a ieșit în avantaj doar de două ori cu victorii.

În doar trei situații, jucătorii au reușit să marcheze pentru ambele echipe în același meci: John Barnes (Liverpool) în august 1995 – două goluri (7, 42) și un autogol (87) într-o victorie cu 3-1 pe teren propriu cu Tottenham; Martin Skrtel (Liverpool) în noiembrie 2010 – un gol (42) și un autogol (65) într-o înfrângere cu 1-2 pe teren propriu cu Tottenham; Gareth Bale (Tottenham) în noiembrie 2012 – un gol (16) și un autogol (72) într-o victorie cu 2-1 pe teren propriu cu Liverpool.

Primul jucător român protagonist într-un derbi dintre Tottenham și Liverpool a fost Gheorghe Popescu, care a fost legitimat la clubul londonez alături de Ilie Dumitrescu imediat după Campionatul Mondial din S.U.A. (1994).

Primul a început ca titular într-un meci disputat de Premier League în deplasare, pe Anfield, terminat 1-1, în fața a 35.000 de spectatori și a fost folosit toate minutele; Ilie Dumitrescu a intrat imediat după pauză și a încheiat meciul pe teren alături de colegul său de națională. Pentru oltean a fost singura dată când a fost protagonist într-un astfel de derbi.

Singurul jucător român care a marcat împotriva lui Liverpool ca jucător al lui Tottenham a fost Ilie Dumitrescu. Pe lângă meciul cu Gică Popescu amintit mai sus, el a mai bifat o prezență pe White Hart Lane, tot în Premier League, un an mai târziu pe 26 august 1995 în fața a 31.254 de spectatori. Românul a început meciul ca titular și a rămas până la final – integralist. Totuși, există o dilemă privind golul marcat de acesta, deoarece mulți îl iau considerare ca un autogol al lui John Barnes.

Ultimul jucător român legitimat la Tottenham Hotspur – Vlad Chiricheș – nu a reușit să joace un meci oficial împotriva lui Liverpool, dar a fost prezent ca rezervă la unul din meciurile de Premier League – un 0-3 pe teren propriu în etapa a treia de Premier League în fața a 36.130 de spectatori.

Istoria întâlnirilor dintre Tottenham și Liverpool a adus cu sine următoarele borne pentru jucători: primul și ultimul meci la club pentru Steve Staunton – Liverpool (septembrie 1988 – mai 1991), primul meci și gol la Liverpool pentru Djibril Cisse (august 2004), meciul 100 în Premier League pentru Gareth Bale (februarie 2012), meciul 500 pentru Jamie Carragher în Premier League (martie 2013), primul meci și gol la Liverpool pentru Mario Balotelli (august 2014), golul 100 pentru Harry Kane în Premier League (octombrie 2017).

Printre jucătorii au evoluat la ambele echipe, pot fi enumerați Harry Bradshaw (secolul XIX), Charlie Hewitt, Peter Kyle (anii 1900), Joseph Brough (anii 1910), Ray Clemence (anii 70), Graeme  Souness. Paul Walsh (anii 80), Øyvind Leonhardsen, Neil Ruddock, Ronny Rosenthal, John Scales, Paul Stewart, Nick Barmby (anii 90), Jamie Redknapp, Steven Caulker, Danny Murphy, Brad Friedel, Christian Zeige, Paul Konchesky, Robbie Keane, Peter Crouch (anii 2000).

Sebi Răducu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 × four =