Steaua București, echipa de fotbal din România cu cei mai mulți suporteri, se numește acum FCSB. Sunt multe întrebări în aer. Care este adevărata Steaua? Cea a lui Becali sau cea a Armatei? Pe care o vor susține suporterii?

Prin excluderea grupării Carmen din mișcarea sportivă, s-a creat un loc liber in competiția diviziei naționale A de football. În fața acestui fapt, comitetul executiv al F.R.F.A a decis în ultima ședință, introducerea echipei A. S. Armata, în locul vacant. Prin hotărârea luată se dă o deplină satisfacție armatei (…) De acum încolo, în fiecare zi, de la ostașul simplu, până la cel mai înalt grad vom urmări rezultatele clubului nostru A. S. Armata.

sursa foto adevarul.ro

Extras dintr-un articol apărut pe data de 21 august 1947 în ziarul Sportul Popular care anunța ”introducerea” nou înființatei echipe A. S. Armata în Divizia Națională A.

A.S Armata făcea parte din Asociația Sportivă a Armatei București – ASA București, club abia născut și format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv cea de fotbal, pe data de 7 iunie 1947, din ordinul lui Mihail Lascăr, cel care era Ministrul Apărării atunci. După cum se poate observa în articolul mai sus menționat, drumul noii echipe formate de către Armată către prima divizie a fotbalului românesc a fost scurtat cât mai mult posibil. Paradoxal, după 70 de ani, după zeci de ani de la acea ”scurtătură”, Armata a înțesat cu gropi drumul propriei odrasle.

30 martie 2017. La 70 de ani de la naștere și după lungi tergiversări de ordin juridic, Federația Română de Fotbal, prin vocea președintelui Răzvan Burleanu, anunță, în mod oficial, că “Fotbal Club FCSB SA! Aceasta va fi noua denumire cu care noi vom opera. Cunoaşteţi faptul că era deja o decizie a instanţei, iar noi nu am făcut altceva decât să luăm act de această solicitare. Începând de astăzi vom folosi această denumire. Denumirea completă începând de astăzi nu mai este FC Steaua, ci Fotbal Club FCSB SA. Vom avea o comunicare cu UEFA şi vom anunţa ce se întâmplă cu coeficientul european al echipei“.

Lungul drum de la A.S Armata la FCSB

sursa foto wikipedia

După un prim sezon în care ar fi trebuit să retrogradeze, însă a fost salvată de federație, care a dispus rejucarea unui meci dintre Poli Timisoara și Petrolul, ASA București devine CSCA București în 1948, pentru ca în 1950 să se numească CCA București. CSCA câștigase primul trofeu în 1949, Cupa României, învingând cu 2-1 în finala pe CSU Cluj, iar CCA câștiga primul titlu de campioană în 1951.

Cu CCA s-a defilat până în 1961, atunci când ”din dorința lui Nicolae Ceaușescu” s-a adoptat denumirea Clubul Sportiv al Armatei “Steaua” Bucuresti. ”La sfârşitul anului 1961, clubul îşi schimbă pentru ultima oară denumirea în Steaua Bucureşti, motivând faptul că pe stema echipei se afla o stea roşie, un lucru obişnuit la echipele militare din Estul Europei, şi care odată cu schimbarea numelui a fost schimbată într-o stea de culoare galbenă, care în asociere cu culorile clubului făceau trimitere la culorile naţionale ale României şi la culorile sale primordiale.” (sursa). Pentru ca le era mai usor, presa si suporterii au ales sa foloseasca doar Steaua sau Steaua București.

Rezultatele și palmaresul acestei echipe poate fi consultat ușor pe site-uri de specialitate, nu ăsta este subiectul acestui articol. Să vedem însă cum s-a ajuns la această încălceală a cărui deznodământ este noul nume FCSB.

sursa foto wikipedia

Imediat după revoluția din 1989, cluburile de fotbal românești, chiar și federația, au fost nevoite să își schimbe statutul și să se reorganizeze din punct de vedere juridic în baza unei legi mai vechi, din 1924, lege care organiza sportul românesc în perioada interbelică și după care au funcționat cluburi precum Ripensia, Juventus București, Venus, UTA, etc. Imediat după Al Doilea Război Mondial, odată cu sosirea regimului comunist, majoritatea acelor echipe au dispărut și au început să apară cele departamentale gen Steaua sau Dinamo (Min. Interne). S-a ajuns ca înainte de 1989 toate cluburile să funcționeze pe modelul de organizare socialist, departamental, ajungând să aparțină de ministere, instituții de învățământ, autorități locale sau fabrici.

În primii ani după căderea regimului Ceaușescu, guvernul României a emis mai multe hotărâri prin care se încerca dezlipirea secțiilor de fotbal din interiorul cluburilor sportive, cluburile fiind forțate să respecte din punct de vedere juridic prevederile acelei legi cu nr 21 din 1924. Federația Română de Fotbal primise termene clare din partea UEFA și FIFA pentru adoptarea unor măsuri corespunzătoare în această temă, a organizării cluburilor de fotbal. În cele din urmă, în anul 2000, legea 21/1924 a fost revizuită și s-a adoptat alta, OG 26/2000, care reglementa înființarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor. Cam acestea sunt bazele după care funcționează în prezent cluburile de fotbal din România.

”…secţia de fotbal a C.S.A. ”Steaua Bucureşti” s-a desprins de club în anul 1998. În urma adreselor şi somaţiilor de la Liga Profesionistă de Fotbal şi de la Federaţia Română de Fotbal, pentru a nu risca înscrierea echipei de fotbal în campionatul intern şi în special în cupele europene, s-a înfiinţat Asociaţia fără scop patrimonial A.F.C. “Steaua Bucureşti”. În statutul asociaţiei adoptat la 9 aprilie 1998, cu ocazia adunării constitutive, la articolul 6 se prevedea că ”asociaţia se află sub autoritatea M.Ap.N., M.T.S. şi respectă regulamentele F.R.F., L.P.F., F.I.F.A. şi U.E.F.A.”. Cu avizele Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Tineretului şi Sportului, Asociaţia fără scop patrimonial A.F.C. ”Steaua Bucureşti” a dobândit personalitate juridică prin Sentinţa civilă nr. 186/08.08.1998, cu Viorel Păunescu în funcţia de preşedinte.”

sursa foto prosport

Ajungem la Gigi Becali și momentul intrării lui în Steaua. ”În 2000, eram prieten cu Păunescu şi Piţurcă. Mergeam la Lido. Nea Viorel: -Băi, Gigi, tu eşti tânăr, ai bani, o să ai nevoie de asta, de imagine, de celebritate. Eu sunt bătrân, nu am bani. Ţie îţi va folosi. Intrăm într-o combinaţie, îmi spune că Steaua era spre faliment şi că nu mai putea supravieţui, avea nevoie de 4 milioane de dolari. În 2000 se întâmpla asta.” spunea chiar Becali într-o conferință de presă dată la începutul lui 2017.

Pe 2 iulie 2000, în primul său interviu acordat presei, Becali spunea “Vreau sa se stie din capul locului ca eu nu urmaresc preluarea Stelei, asa cum o spun unii si altii. Eu am bani multi si vreau sa ajut Steaua, nu sa obtin profit de pe urma ei. Voi imprumuta cu bani clubul atunci cind nu sint de-ajuns si-i voi recupera de la conducere fara sa cer un leu in plus“. La prezentarea lotului pentru sezonul 2000-2001, este prezentat și el, pentru prima oară, ca sponsor al echipei. Atras de celebritate, după cum chiar el recunoaște, Becali tot bagă bani în Steaua, sub formă de ”împrumuturi”, pentru ca în ianuarie 2003, în urma unei ședințe în care s-a votat transformarea clubului A.F.C. Steaua București în societate pe acțiuni, să controleze pachetul majoritar, de 51% din respectivele acțiuni.

Înființarea, în 2003, a unei societăți comerciale pe acțiuni sub același nume (SC FC Steaua București SA) – fără acordul și fără ca aceasta să intre în strategia clubului mamă CSA Steaua sau a Ministerului Apărării Naționale – și preluarea de către această societate a întregii activități fotbalistice a asociației non-profit sub marca ”Steaua București”, a generat o problematică complexă care a fost – și este în continuare – obiectul a numeroase acțiuni în justiție, de la a căror finalitate se așteaptă eliminarea derutei și lămurirea opiniei publice asupra legitimității și legalității privatizării forțate a celei mai iubite echipe din fotbalul românesc.apare pe site-ul oficial CSA Steaua, fără să fie menționat măcar o dată numele lui Gigi Becali. De altfel, pe același site al CSA Steaua, nu se mai face referire la secția de fotbal de câțiva ani buni, singura excepție fiind reînființarea în 2015 a Centrului de Copii și Juniori.

”La data de 23.05.2011, Clubul Sportiv al Armatei “Steaua Bucureşti” a depus cererea de chemare în judecată pentru anularea înregistrării mărcilor nr. 45638 şi 61735 aparţinând S.C. F.C. ”Steaua Bucureşti” S.A. având în vedere următoarele:

expirarea termenului de contestare a mărcii înregistrate de C. FC ”Steaua București” S.A.;
rezilierea unilaterală din partea C. FC ”Steaua București” S.A. a contractului de închiriere a dus la crearea unui prejudiciu material şi de imagine Clubului Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti” şi Armatei României.

Pe data de 3 decembrie 2014, se dă sentința. Din decizia judecătorilor ”„Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata –pârâta S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. Admite recursul declarat de reclamantul Clubul Sportiv al Armatei ”Steaua Bucureşti” (UM 02301 Bucureşti) împotriva Deciziei nr. 259A din data de 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti. Anulează marca STEAUA BUCUREŞTI înregistrată sub nr. 061735 de către S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A, dată depozit 29.01.2004.”

În 2015, Becali pierde marca Steaua Bucureşti, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia în anulare formulată de clubul pe care îl controlează, la decizia din 3 decembrie prin care i-a fost anulată respectiva marcă.

Clubului S.C. FC ”Steaua București” i se mai permisese folosirea mărcii ”Steaua București” timp de o săptămână, în perioada 8-15 decembrie 2014, pentru un meci din Europa League. Ce s-a întâmplat din decembrie 2014 și până în martie 2017, nu se știe cu exactitate.

În decembrie 2016, Curtea de Apel decide că Becali nu mai poate folosi numele Steaua.
Becali susține că a negociat cu Armata preluarea mărcii ”Steaua București”, însă Clubul Sportiv al Armatei afirmă că nu au fost ”propuneri concrete” și că ”se încearcă formarea unei percepţii eronate asupra situaţiei de fapt.”

În mai multe rânduri, reprezentanţii S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. au anunţat, prin toate canalele mass-media, că doresc un dialog pentru continuitate. Societatea comercială nu a făcut însă până în prezent nicio solicitare oficială de a folosi marca “STEAUA BUCUREŞTI” sau de a găsi de comun acord cu CSA ”Steaua Bucureşti” o formulă legală de continuitate prin care să se valorifice stadionul de fotbal şi anexele acestuia.” sursa

Ce se întâmplă acum?

sursa foto sptfm.ro

CSA Steaua, clubul care depinde de Ministerul Apărării Naționale, intenționează să înscrie o echipă proprie cu numele Steaua într-unul din eșaloanele inferioare. Dinspre LPF se anunță că vor fi ceva probleme pentru că atât timp cât ”patronul va fi MApN, acea echipa nu va putea juca în prima ligă. Nu se poate prin statut. Tocmai de aceea s-au rupt cluburile departamentale acum mulţi ani.

Nu este clar ce se întâmplă cu palmaresul, FRF anunțând că până se ajunge la o concluzie definitivă, FCSB este ”continuatoarea Stelei”.

Pe site-ul oficial al Ligii Profesioniste de Fotbal nu mai apare numele Steaua, FCSB fiind prezent atât în clasament, cât și în programul meciurilor rămase de jucat în acest sezon.

În ceea ce privește coeficientul pentru competițiile europene, la fel ca în cazul palmaresului, lucrurile nu sunt clare. Președintele FRF, Râzvan Burleanu, a declarat zilele trecute că ””Am informat UEFA despre modificare. La momentul de faţă, a fost operată modificarea la nivel de comunicare oficială din partea UEFA. Nu am primit un răspuns dacă există vreo influenţă şi asupra coeficientului. Dacă ne referim asupra modului în care se calculează coeficientul, atunci nu ar trebui să fie niciun impact negativ asupra FCSB-ului. ”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 × four =