Sfârșit de ianuarie 1990. Ecourile Revoluției continuau să-și facă prezența de-a lungul și de-a latul globului pământesc. Eram  un popor liber și aveam șansa de a ne debarasa de trecutul comunist. România de după decembrie 89 e reprezentată fotbalistic de Dinamo, calificată în primăvara europeană și de Natională, revenită după 20 de ani în rândul celor mai bune reprezentative de pe mapamond.

Astfel, primul turneu efectuat de echipa națională avea să înceapă pe 25 ianuarie 1990 și timp de două săptămâni, tricolorii au pornit într-un periplu euro-african în care au disputat 4 meciuri.

O numeroasă deleagație a României face prima sa oprire la Marsilia, orașul port de pe malul Mediteranei. “Chateau d’if”, locul de detenție al celebrului „Conte de Monte Cristo”, îi aștepta pe jucători pentru a-și destăinui poveștile. Euforia imaginii de care beneficiam se simte și în modul cum întreaga delegație avea să fie tratată pe tot parcursul stagiului de pregătire. Astfel, fotbaliștii sunt asaltați la tot pasul de ziariști. Hagi, un jucător pe care cluburile mari și-l trecuseră deja pe lista achizițiilor, le transmite tuturor că „ținta imediată e Italia 90, unde trebuie să apăr cu strălucire culorile țării mele libere”.

Prima dispută avea să fie de fapt o onorare a invitației făcute de Bernard Tapie, patronul clubului francez. Românii aliniază formația care învinsese în toamna lui 89 Danemarca. La adversari se regăsesc nume grele ca Papin, Tigana sau Deschamps. Chiar dacă era o dispută cu caracter amical, gazdele pun osul la treabă și caștigă cu 2-1. Întâlnirea a avut și un scop caritabil: fondurile au fost virate (cel putin oficial) în contul „Libertatea 90”. Emerich Jenei concluziona: “Ne-a lipsit suflul”.

Următoarea destinație: Pisa. După eșuarea tratativelor cu o serie de grupări de prima ligă franceză, apare oportunitatea de a disputa o partidă cu italienii, echipă ce juca la acea vreme în Serie B.  Cu Hagi și Lacatus în teren, pierdem la un scor sever: 3-0.

După Italia, escală pe pământ african: Algeria. Era primul meci interțări al anului. Algeria se afla în plină perioadă de pregătire pentru Cupa Africii. Prima repriză nu consemnează evenimente deosebite. După reluarea jocului, Hagi este eliminat pentru proteste de arbitru Medjiba. Tricolorii se adună, strâng rândurile și reușesc să scoată un rezultat alb. Pentru Ștefan Stoica și Marius Cheregi partida a însemnat debutul lor la Natională.

Ultima oprire: o întâlnire cu marele Bayern Munchen. Un rol important, în stabilirea acestei dispute se pare că îl jucase fostul mare tenismen Ion Țiriac. Și acest duel avea un scop caritabil. Multă lume bună prezentă pentru a vedea la lucru jucătorii noștri.

Tabela consemnează la sfârșitul meciului rezultatul de 2-1 pentru nemți, cu un gol norocos înscris din lovitură liberă de către Hagi, fotbaliștii români având o evolutie  chiar satisfacătoare pe alocuri. Cu acest ultim test, România încheia primul ei turneu de după Revoluție. Astfel, s-au pus bazele unei reprezentative care în 1990 avea să încânte prin evolutiile în fața Argentinei și URSS-ului.

Trebuie menționat faptul că numai partida cu reprezentativa Algeriei a avut caracter oficial și a fost trecută în palmaresul tricolorilor.

Mai târziu, „gurile rele” au scos „povești” (reale… sau mai puțin adevarate) despre destinația banilor strânși pentru victimele (copii) evenimentelor din ‘89. Totodata, aceleați voci spun că în acel turneu s-au pus bazele și structurilor care conduc fotbalul actual.

1 COMENTARIU

  1. Uite ce-mi amintesc de atunci, doua lucruri:
    1. In meciul de la Marseille, Romania a jucat cu un sponsor pe tricouri: Onet. Cred ca a fost prima si ultima data cand s-a intamplat asta.
    2. Acelasi meci nu a fost transmis de la inceput de catre TVR. Era la mare concurenta cu prima mineriada.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

seventeen + 13 =