yangji.jpg

(Yangji)

Locul Bătăliei: Terenul de Fotbal

Arme: Mingea de fotbal

Unul dintre cele mai sugestive episoade ale războiului rece a avut loc în Peninsula Corea, unde conflictul dintre cele două Corei, Corea de Nord – comunistă şi Corea de Sud – capitalistă, nu s-a încheiat nici în prezent, conflictul căpătând de-a lungul timpului diferite forme.

În anii 60, confruntarea dintre cele două Corei a atins cote neimaginabile, cele două ţari punand la cale asasinarea liderului duşmanului.De această data şi fotbalul s-a transformat într-o armă de de razboi.De aceea atunci, preşedintele Coreei de Sud, Park Cheng-hee a sprijinit fotbalul pentru a promova spiritul patriotic împotriva comunismului şi ca mod de recreere pentru populaţia tot mai nemulţumită de guvernul autoritar.

De aceea, când în 1966 Corea de Nord a învins cu 1-0 Italia calificându-se în sferturile Mondialului din Anglia, conducătorii Coreei de Sud au fost foarte afectaţi deoarece pentru comunism însemna o doză de prestigiu internaţional, lucru de care partea de Sud ducea lipsă.

“Korean Central Intelligence Agency” cunoscută pe plan internaţional sub numele de KCIA, faimoasa pentru torturarea dizidenţilor politici, a recrutat şi selecţionat în 1967 o echipa ‘all-stars’, cu cei mai buni 20 de jucători din Corea de Sud, cu intenţia de a stopa succesele Coreei de Nord, însa şi de a face din această echipă un punct de referinţă în fotbalul asiatic.“Directorul de la KCIA ne-a spus că va trebui să fim pregătiţi pentru a lupta împoptriva Coreei de Nord.Spunea că va fi o luptă fără pistoale şi baionete, că toţi oamenii s-au născut pentru a fi patrioţi şi că noi vom deveni patrioţi prin fotbal”, declara Lee Se-yon, 58, portarul de atunci al selecţionatei.

Acest grup ales, care urma să fie coloana vertebrală a selecţionatei naţionale a Coreei de Sud în ani care au urmat, a fost botezată Yangji, care înseamnă “pământ luminat de soare” în temă cu sloganul KCIA “Muncim în întuneric pentru a proteja pământul luminat de soare”.

Profitându-se de faptul că serviciul militar în Corea de Sud dura trei ani, acest “grup de elită” a fost antrenat cu o disciplină de fier, considerându-se acest stagiu ca fiind echivalentul serviciului militar.Utilizând puţinele terenuri de fotbal care erau atunci în Corea de Sud, aleşilor le-a fost impus un antrenament dur zilnic.Jucătorilor le-a fost administrate medicamente şi vitamine americane, mai mult erau stimulaţi cu diverse lucruri pentru a deveni echipa dorită de KCIA.Directorul agenţiei, Kim Hyong-wook, îi recompensa pe cei care se antrenau din greu şi le promitea câte o casa la fiecare şi tot felul de atenţii “Atât timp cât câştigam meciuri“, işi aduce aminte fundaşul Cho Jong-soo.

Agenţia urmărea cu atenţie toate detaliile activităţilor jucătorilor în timpul sesiunilor de antrenament însa şi în timpul liber.“Odată antrenorul ne-a sunat şi ne-a intrebat ce facem in timpul unei permisii.Când am minţit în privinţa băuturii, mi-a arătat un raport în care apăreau toate activitaţile mele, oră cu oră ..parcă era un film din seria 007″, explică Lee Se-yon.

Când agenţia a aflat că jucătorii Coreei de Nord se antrenau în URSS şi în Iugoslavia, au decis de asemenea să mearga şi ei în Europa pentru a efectua un stagiu de pregătire timp de 105 zile.

În prezent Corea de Sud reprezintă una dintre cele mai competitive naţionale asiatice, fiind singura echipa asiatică care a atins faza semifinalelor, la Campionatul Mondial din 2002, doborând vechea performanţă deţinută de Corea de Sud timp de 36 de ani şi mulţi cred că acest succes se datorează în mare parte perioadei din timpul Yangji.Acum majoritatea foştilor jucători care au fost recrutaţi ocupă diferite posturi în fotbalul sud-corean, sprijinind de altfel şi diferite acţiuni pacifiste din zonă.

Fotbalul nu mai este de mult doar un sport, este folosit recent ca un mijloc de promovare a prieteniei dintre cele două Corei, fiind organizate meciuri cu jucători din ambele ţări în aceeaşi echipă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

four × three =