Thomas Ravelli 1994Thomas Ravelli este omul care a stat în calea ”Generației de Aur” a României în încercarea de a se apropia cu adevărat de aur, în sferturile Campionatului Mondial din SUA din 1994.

Thomas Ravelli – născut la 13 august 1959 în localitatea suedeză Växjö

143 selecții în naționala Suediei

Ultimul meci jucat pentru națională – 11 octombrie 1997, victorie 1-0 cu Estonia în campania de calificare pentru CM Franța ’98

Primul club la care a fost legitimat – ÖSTERS VÄXJÖ IF, din localitatea natală. În ianuarie 1990 face mutarea la IFK GÖTEBORG, unde rămâne până în ianuarie 1999, alegând să evolueze în ultimul an al carierei în SUA, la Tampa Bay Mutiny, de unde se retrage din fotbal, în decembrie 1999.

Spune că deși au trecut aproape 20 de ani de la sfertul de finală cu România, momentele îi sunt vii în memorie și că, pentru el, pare că partida s-ar fi jucat ieri. Astfel, am profitat de ocazia de a afla din perspectiva suedezilor cum era văzută naționala României la acel moment, apoi aflând detalii și din viața și cariera fostului portar.

CM SUA ’94

Tikitaka.ro: Pe 3 iulie 1994, Suedia bătea Arabia Saudită cu 3-1 și se califica în sferturile turneului. Meciul României cu Argentina începea imediat după al vostru. Vă doreați calificarea României, pentru a evita Argentina ca următor adversar?

Thomas Ravelli: Am jucat într-un meci contra României înaintea Mondialului, s-a terminat la egalitate și chiar a fost un meci strâns. Cred că am fi avut mai mult respect față de Argentina, chiar dacă-l pierduseră pe Maradona, datorită performanțelor lor la turneele finale.

Tikitaka.ro: Primul 11 al României împotriva Suediei: Prunea, Petrescu, Prodan, Popescu, Belodedici, Selymes, Lupescu, Munteanu, Hagi, Dumitrescu, Răducioiu. Poți să-i descrii scurt pe cei care ți-au atras atenția?

TR: Prunea – bun pe linia porții, dar cu unele probleme la centrări

Petrescu – foarte bun pe atac, bun picior drept

Hagi – cel mai bun fotbalist din România din toate timpurile

Dumitrescu – ”Fast and furious” (rapid și furios)

Răducioiu – rapid, bun atacant

Popescu – liderul echipei

Tikitaka.ro: Schwarz a luat cartonaș roșu pentru Suedia în prelungirile meciului cu România, când erați conduși cu 2-1, în minutul 102. Ce v-ați spus între voi la pauza prelungirilor? Mai credeați în șansele voastre?

TR: Da, credeam. Ne-am spus că nu ne vom da bătuți vreodată. Că vom lupta până la sfârșit.

Tikitaka.ro: Ca portar, crezi că Prunea e vinovat la golul egalizator al lui Kenneth Anderson din prelungiri?

TR: Cred că n-a știut niciodată cât de sus poate sări Kenneth Anderson!

Tikitaka.ro: Anterior interviului, mi-ai spus că trebuia să jucăm cu Stelea în poartă. Glumeai sau chiar îl știai pe Stelea și-l considerai un portar mai bun?

TR: Trebuia să jucați cu Stelea. Cred că era mai bun la centrări.

Tikitaka.ro: Ați exersat penalty-uri înaintea meciului cu România?

TR: Nu.

Tikitaka.ro: Nu ați crezut că se va ajunge la penalty-uri împotriva României?

TR: Eu exersam cu Thomas Brolin tot timpul penalty-uri după antrenamente. La fel făceau și mulți alți jucători.

Tikitaka.ro: Aveați o echipă cu Brolin, Dahlin, cei doi Anderson-i, Ingesson și chiar tânărul Henrik Larsson. Din acea generație, pe care-l consideri ”cel mai talentat”?

TR: Cel mai bun jucător a fost Brolin. Din păcate, s-a accidentat în toamna lui 1994 și nu și-a mai revenit cu adevărat niciodată.

Tikitaka.ro: Ai jucat împotriva lui Hagi al României și a lui Stoichkov al Bulgariei. Care ți s-a părut mai bun?

TR: Hagi și Stoichkov sunt foarte similari. Stoichkov era puțin mai rapid, iar Hagi pasa mai bine.

Tikitaka.ro: Înainte de meci, cum v-a prezentat selecționerul vostru naționala României? 

TR: Nu mai țin minte, dar, cum ziceam mai devreme, jucasem cu România chiar înainte de turneu. Așa că îi știam aproape pe toți jucătorii din echipa voastră.

Tikitaka.ro: Mă înșel sau aveai mâinile împreunate înainte de execuțiile penalty-urilor? Ești un om religios? Te rugai atunci?

TR: Da, aveam mâinile împreunate și mă rugam, pt că era rândul meu să am puțin noroc la acel moment. Da, sunt un om religios.

Tikitaka.ro: Care era obiectivul Suediei la startul turneului?

TR: Să jucăm cât mai bine posibil și să ne calificăm din faza grupelor.

Tikitaka.ro: Ați pierdut cu Brazilia în semifinale, gol marcat de Romario în ultimele 10 minute ale meciului. Crezi că România putea să țină piept Braziliei sau am fi fost victime sigure în fața lor?

TR: Noi eram obosiți și fizic și mental după 120 de minute jucate într-un meci foarte greu și am avut doar 2 zile să ne recuperăm, Brazilia a avut 3 zile. Dacă voi v-ați fi descurcat mai bine decât Suedia? Niciodată n-o să știm.

Tikitaka.ro: Pe Romario cum îl ții minte? El ți-a marcat și în faza grupelor.

TR: Romario era rapid și periculos în careu și, chiar dacă era scund, era foarte bun la execuțiile cu capul.

Tikitaka.ro: Din echipa României din 1994, cu cine ți-ai fi plăcut să joci?

TR: Hagi, Răducioiu, Popescu.

 

CARIERĂ / VIAȚĂ PERSONALĂ

Tikitaka.ro: Cum se face că ai jucat numai în Suedia și abia în ultimul an al carierei ai plecat în străinătate, în SUA?

Thomas Ravelli: M-am descurcat foarte bine în Suedia și aveam ocazia de a juca în Champions League în fiecare an. Era mult mai dificil pentru portari să realizeze transferuri înainte de ”legea Bosman”. Dar, am câștigat 6 titluri de campion al Suediei în anii 90.

Tikitala.ro: Ai avut oferte de la cluburi mari de-a lungul carierei? Dacă da, care echipe te-au vrut?

TR: Porto, Tottenham, Benfica, Notts County.

Tikitaka.ro: Ești încă implicat în lumea fotbalului? Dacă da, în ce mod?

TR: Evoluez în continuare în meciuri demonstrative în Suedia și în străinătate. Lucrez de asemenea ca invitat al antrenorilor de portari. Ar fi distractiv să merg și în România la un moment dat pentru a exersa câteva penalty-uri. Asta, dacă îndrăznesc să mă duc acolo… (zâmbește) Altfel, nu sunt implicat în lumea fotbalului ca activitate zilnică. Lucrez în principal ca vorbitor motivațional pentru companiile care mă angajează în cadrul evenimentelor lor.

Tikitaka.ro: De ce nu ai devenit manager, antrenor sau scouter după retragere?

TR: După ce am jucat 25 de ani fotbal la cel mai înalt nivel, eram extenuat. Nu fizic, ci emoțional. Am vrut doar să scap de toate deplasările, de presiune și cerințe. Am vrut să fiu acasă, cu soția mea și cei 3 copii, să trăiesc o viață normală. Acum totuși, găsesc fotbalul distractiv din nou.

Tikitaka.ro: Puțin în afara subiectului – sunt opinii împărțite despre Zlatan Ibrahimovic. Tu cum îl consideri ca fotbalist și ca persoană? Și cum e văzut în Suedia?

TR: Zlatan e un fotbalist incredibil de talentat, când vrea asta. Dar uneori, când e într-o dispoziție proastă, devine o povară pentru echipă. Zlatan e plăcut de mulți în Suedia, dar sunt de asemenea cei care consideră că se dă prea important sau că i se dă prea multă importanță.

Tikitaka.ro: Care e cel mai mândru moment al carierei tale?

TR: În fotbal – CM SUA 94 și că am jucat 143 de meciuri pentru naționala Suediei. Personal – cei 3 copii ai mei și că am reușit să mă suport cu soția mea vreme de 28 de ani. Sau, mai exact, că soția mea, Cathrine, a reușit să suporte să trăiască cu mine. (râde) Fotbaliștii nu sunt persoane cu care e ușor să trăiești. (râde din nou)

13 COMENTARII

  1. Toate ca toate da, nu stiu de unde atata tupeu sa nu aduci vorba de nea Mircea, inventatorul fotbalului. Pai daca nu inventa nea Mircea fotbalul, mai aveam noi la ce sa ne uitam?:))

    • Nu fă mișto, pentru că Lucescu a avut prima victorie importantă din cariera de antrenor taman contra Suediei cu Ravelli în poartă, 2–0 în septembrie 1984. Țin și acum minte coperta revistei Sport (aia sepia) cu Andone marcînd cu capul din careul mic dintr-o săritură de triplusaltist, și cu Ravelli în prim plan, disperat că n-are cum să ajungă la minge …

  2. Aveam 9 ani la CM din ’94. Am plans de nu mai stiau ai mei ce sa-mi faca. L-am urat mult timp pe Ravelli pentru ce ne-a facut. De parca el trebuia sa se dea la o parte ca sa dea gol Dan Petrescu si Belodedici.
    Dureroasa amintire oricum, si azi ma bantuie noaptea aia.

  3. 18 ani aveam in ’94. Am vazut meciul pe un ecran in Strandul Studentesc . Ploua de rupea , m-am intors acasa plans si plouat. L-am urat pe acest Ravelli si inca simt o repulsie cand ii vad figura.La fel pe Prunea. Felicitari pt articol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

15 − ten =