Anul 1961. La Paris este inaugurat aeroportul de la Orly, considerat cel mai modern din lume, în clubul Cavern din Liverpool are loc primul concert al celor de la Beatles, Yuri Gagarin se transformă în prima persoană care călătorește în spațiu, Ernest Hemingway se sinucide, australianul Rod Laver câștigă Wimbledonul, la Berlin se ridică zidul care împarte orașul în două, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej anunță cu un an înainte de sfârșitul colectivizării că 84 la sută din suprafața agricolă a României aparține cooperativelor.

Don Revie
Foto: thesefootballtimes.co

Vremuri grele și în fotbal. Pot depune mărturie cei de la Leeds United, club care trecea printr-o puternică criză financiară, aflându-se la doar jumătate de pas de faliment. Președintele de la Leeds nu știa de unde să mai scoată bani și căuta cu disperare o soluție care să-i salveze clubul. Era nevoie de un șoc, de cineva capabil să scoată echipa la suprafață din adâncurile celei de-a treia divizii engleze. Martie a acelui an 1961. După două săptămâni în care președintele a pieptănat toată insula britanică în căutarea unui antrenor dispus să preia echipa pe bani puțini, unii membri din conducere i-au sugerat o soluție disperată: un nume din propria curte, atacantul central al echipei, un anume Donald George Revie, mult mai cunoscut ca Don. Spune povestea că la auzul acelei propuneri, președintele de la Leeds a exclamat surescitat:

– Revie?… Revie este un șmecher și un încrezut!
– Da, domnule. Este adevărat. Exact ceea ce are nevoie clubul pentru a-și reveni.

Cine era însă acest Don Revie?

Un globe-trotter în lumea fotbalului. Crescut în Middlesbrough, a debutat cu Leicester, echipă unde și-a forjat ceea ce aveau să fie două dintre cele mai bune calități ale sale: carisma și ambiția. După episodul Leicester avea să se transforme în jucătorul-valiză. În 1949 avea să semneze cu Hull City, cei care plăteau pentru el, importanta sumă pe atunci, de 20.000 de lire sterline, de acolo pleacă la Manchester City pentru alte 25 000 de lire sterline și ajunge la Sunderland, echipă care îl propulsează în selecționata mare a Angliei. Golgeter înnăscut, Revie și-a arătat clasa, marcând 100 de goluri în cele 474 partide pe care le-a jucat în întreaga sa carieră. Tenace, cu mult sânge rece în momentul finalizării, destul de corpolent și mereu bine plasat în careu, Revie s-a remarcat în Premier League jucând ca atacant central fals, metodă inventată de către antrenorul celor de la Manchester City, cel care a patentat o schemă devenită faimoasă în acele vremuri și care se numea exact așa: The Revie’s Plan.

În 1958, Revie și-a cărat oasele la Leeds și deși începuse să își arate semnele bătrâneții fotbalistice a reușit două sezoane mai mult decât acceptabile. Timpul își făcea însă datoria, iar Revie pierdea din forță și viteză. Băiat deștept, știa că singura lui șansă de a supraviețui în fotbal era aceea de a se instala șef peste vestiar. Atât de mare ajunsese influența lui Revie peste jucătorii de la Leeds, încât antrenorul se vedea nevoit să și-l pună alături în momentul în care făcea echipa înainte de meciuri: Toți ascultau de Revie, cel care spunea: Intru cu talpa și la mama, dacă știu că așa obțin punctele puse în joc.

Totul avea să se schimbe pentru Revie în momentul în care a fost sunat de către președintele clubului și spre surpriza generală a fost numit antrenorul echipei.

Ce a făcut Revie o dată pus antrenor? El avea o mare problemă, pe care acum putea să și-o rezolve. Îl enervau la culme culorile echipamentului cu care se îmbrăcau jucătorii de la Leeds. Un amestec între galben și albastru, combinația care îi zgâria retina lui Revie. Venise momentul răzbunării:

– Ne îmbrăcăm de când ne știm în galben-albastru. Ce am câștigat îmbrăcați în aceste culori? Nimic. Începând cu acest moment, această echipă nu va mai fi o echipă de looseri, pentru că sunt eu antrenor. Iar eu nu sunt un looser. Știți ce echipă din lume a câștigat cele mai multe titluri? Nu? Real Madrid. Știți ce culoare au tricourile celor de la Real Madrid? Albă. Ei bine, din acest moment, această echipă va juca îmbrăcată în tricouri albe. Va fi semnalul unui început. Acela că din acest moment, Leeds s-a transformat într-o echipă mare.

Zis și făcut. De altfel, nimeni din conducerea clubului nu a avut curajul să obiecteze ceva la propunerea lui Revie. Nici măcar suporterii, conștienți de situația dramatică în care se afla Leeds, iar dacă propunerea lui Revie putea ridica moralul jucătorilor, de ce nu?

Ideea echipamentului alb, încolțise în mintea lui Revie după ce acesta văzuse pe viu finala Cupei Campionilor din 1960 pe Hampden Park din Glasgow, alături de alți 73 000 de spectatori , meci în care Real Madrid, cu Puskas, Di Stefano și Gento pe gazon mătura pe jos cu cei de la Eintracht Frankfurt. Spaniolii câștigau maximul titlu continental pentru a cincea oară conscutiv îndesând nu mai puțin de șapte goluri în poarta nemțiolor. A fost momentul în care pentru Revie, albul nu a fost altceva decât culoarea pe care o partă numai cei mai buni.

Însă nimeni, nici măcar Revie, nu bănuia că acea schimbare avea să fie atât de decisivă pentru viitorul clubului Leeds.

sursă foto

3 COMENTARII

  1. Chiar e foarte interesant.Eu stiam alta versiune a schimbarii culorilor echipamentului ( chiar, la astia nu mai depuncteaza nimeni echipele pe motiv de culoare ).Astept urmatorul episod.

  2. sunt un mare fan al lui Leeds si orice articol care apare in romania despre ei ma bucura nespus.totusi s-a strecurat o eroare.Leeds erau in a 2 divizie la acel moment,luptandu-se pt salvarea de la retrogradare.in a 3 divizie au ajuns numai in istoria recenta,adica acum 2 sezoane(acum o sa-l inceapa pe al 3).MOT(fanii stiu de ce)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 × two =