Totul a început în anul 1986 pe o insulă din Thailanda, numită Koh Panyee…

Lumea iubea să se uite la meciurile de fotbal, dar nimeni nu jucase vreodată vreun meci și asta pentru că insula nu permitea amenajarea unui teren de fotbal. Așezarea e mai mult un sat plutitor, deci nici nu se putea pune problema unui teren de fotbal… Singurulele sporturi care se jucau, erau întrecerile cu bărci, asta dacă nu punem la socoteală poveștile despre capturile pescărești.

Într-o zi, unui băiat i s-a năzărit o idee, și anume: să alcătuiască o echipă de fotbal. Când au auzit sătenii de această idee, li s-a părut ridicol și chiar au râs de ei. Aveau echipă, dar teren ba, așa că s-au gândit să construiască unul… Băieții au început să adune materiale pentru un teren plutitor, adică tot felul de scânduri vechi, care nu-si mai găseau locul. Au adus la un loc câteva bărci vechi de pe care se obișnuia să se pescuiască. Au lucrat încontinuu la teren, după ce terminau școala, iar munca lor a dat roade. În cele din urmă satul Koh Panyee s-a trezit cu un teren de fotbal plutitor. Fotbalul era destul de greu de practicat pe o astfel de suprafață pentru că jucau desculți iar cuiele se încăpățânau să apară din toate locurile. Mingea făcea baie foarte des, la fel și băieții. Au jucat fotbal pe pe vreme bună, pe vreme rea, și pe un teren și mai rău, mai ales când ploua, lemnul devenea foarte alunecos…

Într-o dimineață, unul dintre băieți a venit cu un afiș provenit de pe insula mamă – urma să se dispute un turneu de fotbal de o zi. Se gândeau dacă e bine sau nu să participe – și au decis: aveau să participe. Toți sătenii îi priveau când se antrenau și astfel s-au gândit să le cumpere echipament nou. Unii dintre ei, chiar au mers cu ei să-i susțină. Când au ajuns la terenul unde se disputa turneul, au fost cuprinși toți de o emoție copleșitoare, dar odată ce au început primul meci, le-a trecut. Mai mult, s-au descurcat mai bine decât au crezut. Antrenamentele de pe terenul de lemn i-au ajutat mai mult decât își imaginseră. Înscriau goluri mult mai ușor pe terenul de iarbă decât pe cel de lemn. A urmat semifinala. Un început de meci nu prea bun în plus începuse ploia iar echipa adversa juca foarte bine. La pauză, tabela arăta 2-0 pentru rivali. Trebuiau să facă ceva… Au început repriza a doua în picioarele goale. Echipa se mișca mult mai bine și reușise să egaleze. Doar ghinionul a făcut ca echipa adversă să înscrie un gol în ultimul minut. N-au câștigat turneul, dar au terminat pe trei… Sătenii erau foarte mândrii de ei.

După acel turneu, fotbalul a devenit pasiunea numărul 1 în satul Koh Panyee. Au construit un nou teren, dar fără cuie în gazon de data aceasta. În scurt timp, clubul format în satul așezat pe apă a devenit cel mai bun club de fotbal din sudul Thailandei câștigând toate edițiile destinate juniorilor începând cu 2004 și până astăzi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + fifteen =